Moscova a cerut Chișinăului să convină cu Kievul tranzitul gazului spre Republica Moldova, potrivit ministrului Energiei, Victor Parlicov. Acordul privind transportarea combustibilului albastru pe teritoriul țării vecine expiră pe 1 ianuarie 2025, iar autoritățile din țara noastră promit să acționeze, pentru a evita o catastrofă umanitară în stânga Nistrului, dacă nu vor fi posibile livrări de la Gazprom.

„Gazprom a solicitat ca Moldova să discute cu Ucraina și să o convingă pentru a continua tranzitul către Transnistria. Dacă tranzitul s-ar păstra, ar fi mai simplu, dar sunt și rute alternative”, a declarat ministrul Energiei, după vizita sa la Sankt-Petersburg, unde s-a întâlnit cu șeful Gazprom, Alexei Miller.

În același timp, Parlicov a menționat că, potrivit contractului, Gazprom trebuie să ne livreze gazul până la hotarul Moldovei, însă responsabilii de la Chișinău nu exclud că vot fi introduse anumite modificări unilaterale în contract. Problema constă în pretinsele datorii, pe care ni le atribuie gigantul rus, făcând referire la rutele alternative de transport.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ministrul a reiterat că există stocuri suficiente până în ianuarie, iar autoritățile au elaborat planuri pentru a asigura cu resurse energetice necesare stânga Nistrului, însă, conform lui Parlicov, va fi nevoie și de sprijinul partenerilor externi în eventualitatea situației când în Transnistria nu va putea fi livrat gaz rusesc.

„Fără sprijinul partenerilor internațional noi nu vom putea depăși problema în situația în care malul stâng nu va primi gaz de la Gazprom deloc, sau va primi în cantități limitate”, a menționat Parlicov.

Janis Mazeiks, șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, susține că funcționarii din UE discută cu administrația de la Chișinău despre aprovizionarea Transnistriei cu gaz. Potrivit lui, instituțiile europene sunt pregătite să intervină, în caz de necesitate.

Mazeiks: UE discută cu administrația de la Chișinău despre aprovizionarea Transnistriei cu gaz

În același timp, vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, consideră că stoparea livrării de gaz în Transnistria va deveni o catastrofă umanitară pentru ambele maluri ale Nistrului, iar cetățenii trebuie sprijiniți, indiferent de regiunea din Republica Moldova în care domiciliază.

Serebrian: Întreruperea livrării gazelor în stânga Nistrului va deveni o catastrofă umanitară

Precizăm că, pe 1 ianuarie 2025 expiră contractul în baza căruia gazul rusesc poate fi livrat în tranzit, prin Ucraina. Autoritățile au elaborat mai multe scenarii, pentru a putea asigura cu resurse energetice populație, în cazul unei eventuale crize. Printre soluțiile propuse se numără inclusiv achizițiile de curent electric de pe piața UE, rutele alternative de transport al gazului, dar și crearea stocurilor necesare pentru perioada rece a anului.

#criză umanitară #gaz #Moldova #Transnistria #Ucraina

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.