Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, spune că principala sarcină a operațiunii speciale din Ucraina este de a proteja Rusia de amenințarea care vine din Occident. Oficialul de la Moscova spune că intenția Rusiei nu este de a ocupa Ucraina, și minte când spune că forțele armate se asigură că populația civilă nu are de suferit, informează TASS.

„Gruparea Forțelor Armate ale Federației Ruse va continua să desfășoare o operațiune militară specială până când obiectivele stabilite vor fi atinse”, a declarat Șoigu în timpul unei conferințe de presă.

Protejarea Rusiei de o amenințare militară din Occident este sarcina principală a operațiunii speciale din Ucraina, a declarat șeful Apărării din Rusia.

„Prioritatea noastră este să protejăm Federația Rusă de amenințarea militară care vine din partea țărilor occidentale, state ce încearcă să folosească poporul ucrainean în lupta împotriva țării noastre”, a spus ministrul Șoigu.

Ministrul Apărării a atras atenția asupra faptului că armata rusă nu ocupă teritoriul ucrainean și ia toate măsurile pentru a asigura siguranța civililor.

„Aș dori să subliniez că loviturile sunt efectuate numai asupra țintelor militare și exclusiv cu arme de înaltă precizie”, a spus Șoigu citat de TASS.

În timpul ciocnirilor, partea ucraineană plasează mai multe sisteme de lansare de rachete, tunuri în curțile clădirilor rezidențiale, lângă școli și grădinițe și folosește civili ca scuturi umane, a spus Șoigu.

„În timpul ciocnirilor de luptă, partea ucraineană nu ezită să folosească civili în calitate de scuturi umane. Sisteme de lansare multiplă de rachete și tunuri sunt amplasate în curţile blocurilor de locuit, în apropierea şcolilor şi grădiniţelor”, a spus el.

Realitatea.md amintește că la data de 24 februarie, președintele Vladimir Putin a anunțat o operațiune militară specială în Ucraina, ca răspuns la apelul de ajutor al liderilor republicilor separatiste Donețk și Lugansk. El a subliniat că planurile Moscovei nu includ ocuparea teritoriilor ucrainene, scopul fiind demilitarizarea și denazificarea țării. În realitate fiind vorba despre o agresiune militară de proporții asupra poporului ucrainean, armata rusă distrugând locuințe, școli, spitale, instituții administrative, omorând copii, adulți și vârstnici.

#Rusia #Serghei Șoigu #Ucraina

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.