Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut Rusiei să se retragă din Ucraina și să revină la calea dialogului. El spune că obiectivele Kremlinului nu se limitează la Ucraina și că Rusia contestă ordinea de securitate europeană.

„Cerem Rusiei să oprească acest război fără sens, să retragă toate forțele din Ucraina și sa revină la calea diaglogului”, a spus Stoltenberg, după un summit online al liderilor NATO.

„Obiectivele Kremlinului nu sunt limitate la Ucraina. Rusia a cerut să renunţăm la extinderea NATO şi să scoatem trupe şi infrastructură din ţările care au aderat la alianţă după 1997. Rusia contestă ordinea de securitate europeană și folosește forța pentru a-și îndeplini obiectivele”, a continuat el.

Stoltenberg a amintit că SUA, UE și alte țări occidentale au adoptat sancțiuni dure împotriva Rusiei.

„Trebuie să fim gata să facem mai mult, chiar dacă trebuie să plătim prețul”, a spus el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Șeful NATO le-a adresat un mesaj și rușilor.

„Poporul rus trebuie să știe că războiul Kremlinului în Ucraina nu va face Rusia mai sigură, mai respectată în străinătate și nu va duce la un viitor mai bun”, a mai spus Stoltenberg.

„Ca răspuns la acumularea de soldaţi ruşi, am intensificat apărarea. Ieri, aliaţii au activat planurile de apărare. Drept rezultat, trimitem elemente de răspuns rapid terestre, pe mare, în aer, pentru a întări flancul şi a răspunde rapid. SUA, Canada, Statele UE au trimis mii de soldaţi pe Flancul Estic. Avem peste 100 de avioane în stare de alertă ridicată, 120 nave din nord și până în Marea Mediterană”, a continuat Stoltenberg.

„Acum desfăşurăm forţa de reacţie a NATO pentru prima dată în contextul apărării colective”, a mai spus șeful NATO.

Stoltenberg a adăugat că aliații NATO vor sprijini în continuare Ucraina.

#Jens Stoltenberg #NATO #război Ucraina #Rusia

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.