Comisia Europeană a decis să includă Rusia în lista neagră a jurisdicțiilor cu risc ridicat de spălare a banilor și finanțare a terorismului, transmite Politico, citat de RBK, care a consultat un document anexă la registrul oficial al UE. Deși pe site-ul Comisiei lista nu a fost încă actualizată, ultima versiune datează din august și nu conține Rusia, decizia politică a fost deja luată, potrivit publicației.

Este pentru prima dată când UE acționează independent de FATF (Financial Action Task Force), organismul internațional care elaborează standardele globale în domeniul combaterii spălării banilor. În mod obișnuit, listele UE reflectă fidel listele FATF.

În 2023, FATF a suspendat calitatea Rusiei de membru, însă a refuzat să o includă în lista gri sau lista neagră, în ciuda solicitărilor Ucrainei. China, India, Arabia Saudită și Africa de Sud s-au opus atunci sancționării suplimentare a Moscovei. Acum însă Comisia Europeană merge pe cont propriu și introduce Rusia direct pe lista neagră.

Includerea pe lista neagră obligă instituțiile financiare din UE să aplice controale mult mai stricte asupra tuturor tranzacțiilor care au legătură cu Rusia. Băncile care nu au introdus măsuri suplimentare de verificare vor fi obligate să o facă acum, crescând costurile și dificultatea oricărei operațiuni financiare cu entități ruse.

Decizia reprezintă o nouă formă de presiune financiară asupra Moscovei, asemănătoare cu sancțiunile economice tradiționale, deoarece clasificarea ridică nivelul de risc perceput al tuturor tranzacțiilor rusești.

În iunie 2024, Financial Times relata că UE analiza varianta de a plasa Rusia pe lista gri a jurisdicțiilor cu regim slab de prevenire a spălării banilor. Atunci, oficialii Comisiei Europene confirmau că analizează opțiunea, iar majoritatea eurodeputaților se pronunțaseră în favoarea ei.

Pe lista neagră FATF se află în prezent Coreea de Nord, Iran și Myanmar. Lista gri include 21 de țări, printre care Bulgaria, Yemen, Mali, Siria, Filipine și Monaco.

Rusia a susținut în mod repetat că respectă standardele internaționale. În octombrie 2024, Rosfinmonitoring afirma că țara își îndeplinește „cu bună credință” angajamentele în domeniul combaterii spălării banilor.

Totuși, evaluările FATF indicau în acel an un nivel de „conformitate parțială” la una dintre recomandări, problemă atribuită de autoritățile ruse „reglementării insuficiente a pieței criptomonedelor”. Între timp, Moscova a adoptat două legi federale privind circulația activelor digitale.

Decizia Comisiei Europene marchează o escaladare simbolică și practică în izolarea financiară a Rusiei, într-un moment în care UE caută mijloace suplimentare de a limita capacitatea Moscovei de a finanța războiul din Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bani #Rusia #UE

Autoritățile vor să taxeze cu 6% jocurile de noroc, dar în același timp pregătesc măsuri pentru ca jucătorii să nu migreze către platforme ilegale. Ministra Finanțelor, Victoria Belous, spune că Ministerul discută cu Agenția Servicii Publice și operatorii din domeniu despre un mecanism prin care site-urile ilegale să poată fi blocate mai rapid. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

Potrivit ministrei, taxa de 6% are atât un rol fiscal, cât și unul de descurajare a jocurilor de noroc, considerate un fenomen cu risc social ridicat. Belous spune însă că autoritățile înțeleg că o astfel de taxă nu va elimina fenomenul, iar o parte dintre jucători ar putea încerca să se mute pe platforme care nu percep taxe.

„Taxa nu este exagerată și nu trebuie să-i motiveze să plece în tenebră”, a declarat Victoria Belous.

Pentru a limita acest risc, autoritățile vor să accelereze blocarea platformelor ilegale. Ministra a precizat că, în prezent, în Republica Moldova sunt deja blocate mii de site-uri de jocuri de noroc, însă procesul trebuie să fie unul continuu și mai rapid.

În ceea ce privește Loteria Națională a Moldovei, Belous explică de ce aceasta nu ar urma să fie supusă aceleiași taxe. Compania este deținută în proporție de 100% de stat, iar profitul acesteia ajunge la bugetul public.

Loteria achită 12% impozit pe venit și 6% impozit pe dividende, iar cea mai mare parte a profitului este transferată statului. Anul trecut, compania a raportat un profit de aproximativ 290 de milioane de lei și a achitat circa 100 de milioane de lei la buget.

Ministra susține că, în aceste condiții, aplicarea unei taxe suplimentare asupra Loteriei nu ar avea aceeași logică economică, deoarece statul este fondatorul companiei și beneficiază de profitul acesteia.

Totodată, cazinourile fizice sunt deja impozitate, acestea achitând o taxă de câteva mii de euro pentru fiecare masă de joc.