Comisia Europeană a decis să includă Rusia în lista neagră a jurisdicțiilor cu risc ridicat de spălare a banilor și finanțare a terorismului, transmite Politico, citat de RBK, care a consultat un document anexă la registrul oficial al UE. Deși pe site-ul Comisiei lista nu a fost încă actualizată, ultima versiune datează din august și nu conține Rusia, decizia politică a fost deja luată, potrivit publicației.

Este pentru prima dată când UE acționează independent de FATF (Financial Action Task Force), organismul internațional care elaborează standardele globale în domeniul combaterii spălării banilor. În mod obișnuit, listele UE reflectă fidel listele FATF.

În 2023, FATF a suspendat calitatea Rusiei de membru, însă a refuzat să o includă în lista gri sau lista neagră, în ciuda solicitărilor Ucrainei. China, India, Arabia Saudită și Africa de Sud s-au opus atunci sancționării suplimentare a Moscovei. Acum însă Comisia Europeană merge pe cont propriu și introduce Rusia direct pe lista neagră.

Includerea pe lista neagră obligă instituțiile financiare din UE să aplice controale mult mai stricte asupra tuturor tranzacțiilor care au legătură cu Rusia. Băncile care nu au introdus măsuri suplimentare de verificare vor fi obligate să o facă acum, crescând costurile și dificultatea oricărei operațiuni financiare cu entități ruse.

Decizia reprezintă o nouă formă de presiune financiară asupra Moscovei, asemănătoare cu sancțiunile economice tradiționale, deoarece clasificarea ridică nivelul de risc perceput al tuturor tranzacțiilor rusești.

În iunie 2024, Financial Times relata că UE analiza varianta de a plasa Rusia pe lista gri a jurisdicțiilor cu regim slab de prevenire a spălării banilor. Atunci, oficialii Comisiei Europene confirmau că analizează opțiunea, iar majoritatea eurodeputaților se pronunțaseră în favoarea ei.

Pe lista neagră FATF se află în prezent Coreea de Nord, Iran și Myanmar. Lista gri include 21 de țări, printre care Bulgaria, Yemen, Mali, Siria, Filipine și Monaco.

Rusia a susținut în mod repetat că respectă standardele internaționale. În octombrie 2024, Rosfinmonitoring afirma că țara își îndeplinește „cu bună credință” angajamentele în domeniul combaterii spălării banilor.

Totuși, evaluările FATF indicau în acel an un nivel de „conformitate parțială” la una dintre recomandări, problemă atribuită de autoritățile ruse „reglementării insuficiente a pieței criptomonedelor”. Între timp, Moscova a adoptat două legi federale privind circulația activelor digitale.

Decizia Comisiei Europene marchează o escaladare simbolică și practică în izolarea financiară a Rusiei, într-un moment în care UE caută mijloace suplimentare de a limita capacitatea Moscovei de a finanța războiul din Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bani #Rusia #UE

Rusia a declarat luni, 26 octombrie, că doreşte să continue dezvoltarea relaţiilor cu Serbia, în pofida înfrângerii suferite de partidul aliatului său Aleksandar Vucic în alegerile legislative, câştigate de mişcarea studenţească, informează știrileprotv.ro.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova speră că noii lideri ai Listei Studenţilor, compusă din reprezentanţi ai societăţii civile din Serbia, să înţeleagă faptul că o cooperare cu Rusia este în interesul ţării lor.

„În ceea ce priveşte noile forţe politice care vor ajunge la putere în urma alegerilor, dorim să ne exprimăm speranţa că acţiunile lor vor urmări dezvoltarea constructivă a relaţiilor noastre şi că aceste noi forţe politice vor înţelege că o cooperare cu Rusia serveşte intereselor Serbiei”, a declarat Dmitri Peskov.

Mişcarea studenţească a intrat în istorie duminică în Serbia, triumfând la urne împotriva liderului naţionalist Aleksander Vucic, după doi ani de proteste împotriva corupţiei.

O figură dominantă în politica naţională timp de 14 ani, Vucic şi-a recunoscut înfrângerea în alegerile parlamentare anticipate în favoarea Listei Studenţilor, un anunţ care a declanşat o explozie de bucurie în toată ţara.

După ce a menţinut legături strânse cu Rusia pe tot parcursul preşedinţiei sale, el a dat vina pentru rezultat pe influenţele străine.

Prezentat de studenţi drept un „referendum anti-Vucic”, acest vot a fost primul de după 2012 care le-a oferit celor 6,4 milioane de alegători posibilitatea unei schimbări la putere.

Această victorie spectaculoasă este punctul culminant a aproape doi ani de proteste declanşate de prăbuşirea, în 2024, a unui plafon la gara Novi Sad, al doilea oraş ca mărime din această ţară balcanică. Şaisprezece persoane au murit, iar studenţii consideră că accidentul a fost o consecinţă a corupţiei endemice.