Ministerul rus al Apărării foloseşte cel puţin 75 de avioane de transport militar pentru transferul unităţilor ruseşti în Kazahstan, ca parte a „contingentului de pace” al Organizaţiei al Tratatului pentru Securitate Colectivă (OTSC), o alianţă militară care reuneşte şase foste republici sovietice, a indicat vineri purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării rus, generalul-maior Igor Konaşenkov, citat de EFE şi RIA Novosti.
„Grupul aerian format din 70 de avioane Il-76 şi cinci An-124 transportă zi şi noapte unităţi ale contingentului rusesc din cadrul forţelor colective din cadrul OTSC în Kazahstan”, a declarat generalul Konaşenkov, citat de RIA Novosti.
Dintre acestea, potrivit lui, nouă avioane Il-76 au aterizat pe aeroportul din Almatî, care fusese ocupat de protestatari timp de câteva ore în data de 5 ianuarie, iar în prezent nu primeşte zboruri civile.
Responsabilul militar de rang înalt a adăugat că avioanele Forţei ruse de transport militar transferă de asemenea în Kazahstan şi unităţile din Belarus, Tadjikistan, Armenia şi Kârgâzstan, toate ţări membre ale OTSC.
Deşi iniţial Kârgâzstan a declarat joi că nu va trimite trupe în cadrul „forţei colective de menţinere a păcii” în Kazahstan, autorităţile kârgâze s-au răzgândit vineri şi au trecut prin parlament o decizie în acest sens. Dar această republică sovietică din Asia Centrală va trimite un număr simbolic de militari, conform Eho Moskvî.
„Forţele de pace ruseşti sunt formate din subunităţi ale Brigăzii 45 de trupe speciale, ale Diviziei 98 de paraşutişti şi ale Brigăzii a 3-a, toate făcând parte din Trupele aeropurtate ruse”, a indicat Konaşenkov, menţionând că toţi militarii ruşi care participă la misiune „au pregătire specială şi experienţă reală de luptă”.
La comanda misiunii internaţionale din Kazahstan a fost numit comandantul trupelor aeropurtate ruse, generalul-colonel Andrei Serdiukov, potrivit aceluiaşi purtător de cuvânt al Ministerului rus al Apărării.
Conform biografiei sale oficiale, generalul Serdiukov a participat la ambele războaie ruso-cecene, la marşul batalionului combinat al Forţelor aeropurtate ruse care a ocupat pentru o scurtă perioada în iunie 1999 aeroportul militar Slatina din Pristina, precum şi la operaţiunea militară rusă din Siria, conform publicaţiei The Insider.
Konaşenkov a declarat că militarii ruşi care au sosit în Kazahstan „au trecut imediat la îndeplinirea sarcinilor” puse în faţa lor.
„În momentul de faţă, aeroportul din Almatî se află în totalitate sub controlul forţelor noastre şi al poliţiei din Kazahstan”, a specificat el, menţionând că militarii ruşi asigură securitatea Consulatului General al Rusiei din acest oraş şi alte facilităţi importante.
Preşedintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a solicitat miercuri sprijinul OTSC pe fondul agravării situaţiei în această fostă republică sovietică din Asia Centrală, unde la 2 ianuarie s-au declanşat proteste în regiunea Janaozen din vestul ţării – cea mai bogată în rezerve de petrol şi gaze – în urma scumpirii de peste două ori a preţului la gazul natural lichefiat, utilizat pe scară largă drept combustibil pentru alimentarea maşinilor. Protestele s-au extins apoi la Aktau şi Almatî, capitala economică a ţării. Autorităţile au suspendat internetul şi telefonia mobilă şi au instituit stare de urgenţă până la 19 ianuarie.
Situaţia s-a degradat în după-amiaza zilei de 5 ianuarie, când pe străzile din Almatî au apărut zeci de indivizi cu alură atletică şi bine pregătiţi fizic care au luat cu asalt şi incendiat clădiri oficiale, între care sediul Comitetului pentru Securitate naţională (succesorul KGB-ului local), unde au pătruns nestingheriţi în depozitul de arme pe care l-au devastat, conform expertului rus pentru Asia Centrală, Arkadi Dubnov, citat de Eho Moskvî.
Se întâmpla în ziua când preşedintele Tokaev a demis guvernul şi şi-a asumat rolul de şef al Consiliului de Securitate al ţării, deţinut de fostul preşedinte Nursultan Nazarbaev. Din această poziţie, Nazarbaev, care se retrăsese din prim-planul scenei politice, controla toate forţele de ordine şi armata.
Tokaev l-a retras din post şi pe un nepot al lui Nazarbaiev, care era numărul doi în Comitetul pentru Securitatea statului, succesorul KGB din perioada sovietică.
În după-amiaza zilei de 5 ianuarie, oraşul Almatî a căzut pradă grupurilor de vandali, pe care astăzi preşedintele Tokaev îi numeşte „bandiţi”, punându-i pe acelaşi plan cu protestatarii, conform mai multor observatori ruşi, citaţi de canalul de televiziune Dojd. În seara aceleiaşi zile, când şeful statului kazah a anunţat că a solicitat ajutor OTSC, poliţia şi forţele de securitate au reapărut pe străzi pentru a restabili ordinea.
Preşedintele kazah şi-a explicat decizia prin cererea de ajutor din partea OTSC prin faptul că în ţară acţionează „bande teroriste” antrenate în străinatate.
În solicitarea sa către liderii ţărilor membre OTSC, Tokaev a spus că are nevoie de ajutor „pentru depăşirea acestei ameninţări teroriste”, calificând revoltele drept un act de agresiune, potrivit agenţiei de presă ruse oficiale TASS.
Problema este că OTSC poate interveni – conform statutului său- doar în cazul unei agresiuni externe asupra unei ţări membre. Or, în cazul de faţă OTSC participă la reprimarea unei revolte interne, iar „bandiţii internaţionali” nu sunt decât grupuri de paramilitari, între care multe elemente criminale, aflate sub controlul serviciilor kazahe legate într-un fel sau altul de clanul Nazarbaev, opinează fostul premier kazah Akejan Kajegheldin, aflat în prezent în exil, într-o intervenţie pentru postul de televiziune independent Dojd.
El a calificat drept „o greşeală gravă” solicitarea de ajutor a OTSC din partea lui Tokaev, care, în opinia sa, şi-a subminat puternic cariera politică. Kajegheldin presupune că Tokaev nu controlează instituţiile de forţă din ţară şi a fost nevoit să apeleze la ajutorul Rusiei, dar nu exclude nici faptul ca Moscova să-i fi făcut o propunere „de nerefuzat” pentru a trimite trupe şi a prelua sub control situaţia din Kazahstan, unde s-a produs o lovitură de stat pe fondul protestelor, conform acestuia.
