Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a declarat miercuri, într-o conferință de presă organizată la Bruxelles, Belgia, după întâlnirea cu miniștrii apărării din Alianță, că nu este convins că amenințarea unei invazii ruse a Ucrainei s-a diminuat. El și-a exprimat speranța că vor fi continuate dialogurile la nivel diplomatic, scrie The Guardian.

„Nu am văzut nicio retragere a forțelor ruse, avem date confirmate din surse deschise, de la sateliți comerciali. Și, desigur, asta contrazice eforturile diplomatice”, a punctat Stoltenberg.

„Ceea ce vedem este, de fapt, că a crescut numărul de trupe și mai multe trupe sunt pe poziții. 100.000 de soldați și echipamente grele. Astfel de acțiuni, cum a fost și atacul cibernetic din Ucraina, vin înainte de o intervenție militară. Până acum, nu am văzut nicio dezescaladare”, a completat el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Declarațiile lui Stoltenberg vin după ce Ministerul rus al Apărării a publicat o filmare care arată că tancuri, vehicule de luptă de infanterie și unități de artilerie autopropulsate părăsesc Peninsula Crimeea, pe care Moscova anexat-o în 2014.

„Suntem profund îngrijorați de acumularea militară rusă la scară foarte mare, neprovocată și nejustificată în și în jurul Ucrainei și în Belarus. Îndemnăm Rusia, în cei mai clari termeni posibili, să aleagă calea diplomației și să-și retragă forțele din Ucraina, în conformitate cu obligațiile și angajamentele sale internaționale”, a spus secretarul general NATO.

Diplomatul a remarcat că este al șaptelea an consecutiv când cresc cheltuielile NATO pentru apărare, „217 miliarde de euro începând cu 2014”.

„Suntem deschiși la dialog, dar nu facem compromisuri. NATO e o alianță defensivă. Stabilitatea Europei este pusă în pericol. Rusia a demonstrat că e dispusă să conteste principii fundamentale”, a completat oficialul.

În consecință și pentru a asigura apărarea tuturor aliaților, desfășurăm forțe terestre suplimentare în partea de est a Alianței, precum și mijloace maritime și aeriene suplimentare.

„România e gata să găzduiască un grup de luptă”

Întrebat despre constituirea „grupurilor de luptă”, pe modelul celor care sunt dispuse deja în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, conduse de Regatul Unit, Canada, Germania și Statele Unite, Stoltenberg a răspuns: „Luăm în considerare mișcări pe termen lung. Am cerut sfaturi și detalii de la comandanții militari. O decizie finală nu a fost luată, dar este posibil să fie noi grupuri de luptă, în România și zona Mării Negre. România e gata să găzduiască un grup de luptă, noi suntem gata să mărim și mai mult forța defensivă”.

Potrivit The Guardian, Alianța intenționează să întărească flancul estic cu încă 4.000 de militari americani, dislocați în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia, ca răspuns la amenințarea rusă din nordul, estul și sudul Ucrainei.

Pentagonul a trimis deja o mie de militari americani, repoziţionaţi din Germania în România. Primul convoi cu tehnică militară a intrat miercuri, 9 februarie, în țară pe la Vama Nădlac și va fi cantonat la baza de la Mihail Kogălniceanu.

#Jens Stoltenberg #NATO #Rusia #Ucraina

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.