Curs valutar
  • EUR
    20.0905
    -0.0244%
  • USD
    17.9476
    -0.4953%
  • RUB
    0.2228
    -0.4937%
  • RON
    3.7628
    0.0691%
  • UAH
    0.3958
    -0.0505%

Toate știrile

02 noiembrie 2026

Rusia se laudă că de la începutul războiului pe care l-a inițiat în Ucraina a omorât 23.367 de soldați ucraineni

18 Apr. 2022, 12:02
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
18 Apr. 2022, 12:02 // În Lume //  Realitatea.md

Ministerul rus al Apărării a publicat luni, 18 aprilie, pentru prima dată o listă cu datele personale ale militarilor ucraineni decedați în timpul atacului asupra Ucrainei. De menționat că din 24 Februarie și până în prezent, Rusia o sigură dată a anunțat pierderile pe care le-a avut. Datele prezentate de către Ministerul rus al Apărării au fost nesemnificative comparativ cu cele prezentate de către partea agresată.

Astfel, Federația Rusă precizează că din momentul în care a atacat militar Ucraina, în jur de 23.367 de soldați ucraineni au căzut pe frontul de luptă.

Pe 24 februarie, Rusia a lansat un război în direcția Ucrainei pe care l-a numit „operațiune militară de demilitarizare și denazificare a Ucrainei”. Președintele Vladimir Putin și-a numit obiectivul „protecția oamenilor care au fost supuși hărțuirii și genocidului de către regimul de la Kiev timp de opt ani”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit Ministerului Apărării, forțele armate ruse lovesc doar infrastructura militară și trupele ucrainene. Totuși, pagubele și daunele provocate de către armata rusă sunt mult mai mari. Armata rusească, practic, a șters unele orașe de pe fața pământului.

Ministerul rus al Apărării menționează că armata a finalizat deja sarcina principală a primei etape – a redus semnificativ potențialul de luptă al Ucrainei, iar scopul principal fiind eliberarea Donbass-ului.

Realitatea Live

01 Nov. 2026, 20:00
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
01 Nov. 2026, 20:00 // Slider //  Ana Panaguța

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!