Un atac cu drone efectuat peste noapte de Ucraina a vizat instalaţii de combustibil şi energie din Rusia, provocând un incendiu în regiunea Astrahan şi forţând suspendarea zborurilor pe câteva aeroporturi, au declarat luni oficiali ruşi, potrivit Reuters.

„Forţele armate ucrainene au încercat un atac cu drone asupra unor obiective situate în regiune, inclusiv instalaţii de combustibil şi energie. Căderea dronei a declanşat un incendiu. Nu au existat victime”, a declarat Igor Babuşkin, guvernatorul regiunii Astrahan din sudul Rusiei.

Babuşkin nu a precizat ce a fost incendiat. Baza, un canal de ştiri rusesc pe Telegram care este apropiat de serviciile de securitate ale Rusiei, a declarat că Ucraina a atacat o uzină de prelucrare a gazelor din apropiere de Astrahan.

Rosaviatsia, organismul rus de supraveghere a aviaţiei, a anunţat că suspendă zborurile de pe aeroporturile din Astrahan, precum şi de pe alte patru, din Kazan, Nijnekamsk, Saratov şi Ulianovsk, pentru a menţine siguranţa aeriană. Anterior, Rosaviatsia a suspendat temporar zborurile de pe aeroportul Volgograd din sudul Rusiei, dar zborurile de acolo au fost restabilite între timp.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Nu au existat informaţii oficiale privind vreun atac asupra oraşului Volgograd, dar Baza şi alte canale de ştiri ruseşti pe Telegram au raportat un atac coordonat de amploare cu drone care ar fi vizat o rafinărie de petrol.

Kievul a declarat anterior că atacurile sale în interiorul Rusiei vizează distrugerea infrastructurii energetice, de transport şi militare care este esenţială pentru eforturile de război ale Moscovei.

#atac #Rusia #Ucraina

Planul Uniunii Europene de a deveni independentă de petrolul şi gazele ruseşti nu avansează în ritmul necesar, în timp ce blocul comunitar se apropie de iarnă cu stocuri de gaze neobişnuit de scăzute, avertizează Curtea de Conturi Europeană, transmite Reuters potrivit News.ro.

Auditorii europeni susţin că UE nu investeşte suficient pentru a-şi atinge obiectivele de înlocuire completă a energiei ruseşti prin diversificarea furnizorilor de combustibili fosili, dezvoltarea energiei regenerabile şi extinderea infrastructurii de reţea dintre statele membre.

Comisia Europeană estimase iniţial că renunţarea la energia rusească va necesita investiţii de aproximativ 300 de miliarde de euro, sumă pusă la dispoziţie prin bugetul UE. Până acum, însă, statele membre au angajat doar 54,3 miliarde de euro.

Potrivit auditorilor, diferenţa uriaşă poate indica fie că necesarul de investiţii a fost estimat greşit de Comisie, fie că statele membre întâmpină dificultăţi în implementarea planului.

Importurile de gaze ruseşti au scăzut de la 45% la 12% din total

UE şi-a redus treptat dependenţa de combustibilii ruşi după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022.

Sancţiunile asupra petrolului rusesc transportat pe mare au eliminat aproape în totalitate importurile de ţiţei rusesc în UE. În cazul gazelor, Rusia mai asigură în prezent aproximativ 12% din importurile blocului, faţă de 45% înainte de 2022.

Curtea de Conturi avertizează însă că această reducere s-a datorat parţial iernilor blânde şi preţurilor ridicate la energie, care au redus cererea, şi nu exclusiv măsurilor adoptate de autorităţile europene.

Auditorii recomandă Comisiei Europene să intervină mai activ pentru a se asigura că că statele membre respectă calendarul renunţării la energia rusească.

Depozitele de gaze sunt pline doar în proporţie de 67%

Avertismentul vine într-un moment dificil pentru securitatea energetică europeană, pe fondul războiului cu Iranul şi al presiunilor asupra aprovizionării globale.

Depozitele de gaze ale UE sunt în prezent pline în proporţie de doar 67%, comparativ cu aproximativ 80% în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe.

Nivelul redus al stocurilor ar putea expune ţările europene la creşteri puternice ale preţurilor în timpul iernii, mai ales în condiţiile în care UE urmează să interzică toate importurile de gaze naturale lichefiate din Rusia de la 1 ianuarie 2027.

Comisia Europeană susţine că măsurile şi finanţările europene au accelerat dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă şi au contribuit la reducerea drastică a importurilor de gaze ruseşti. Executivul comunitar a precizat că va analiza şi va da curs recomandărilor Curţii de Conturi.