Rusia utilizează bombe cu fragmentare în Ucraina, a declarat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

„Am văzut utilizarea bombelor cu fragmentare şi am văzut rapoarte despre utilizarea altor tipuri de arme care încalcă legislaţia internaţională”, a afirmat Stoltenberg în cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles.

Anterior, organizaţia neguvernamentală Human Rights Watch (HRW) a comunicat de asemenea că armata rusă a utilizat la Harkov, în estul Ucrainei, muniţii cu fragmentare, care lovesc fără deosebire atât ţinte militare, cât şi populaţia civilă, iar utilizarea acestora ar putea constitui o crimă de război.

Forţele ruse au utilizat aceste arme „în cel puţin trei cartiere rezidenţiale din Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, la 28 februarie”, afirmă organizaţia americană de apărare a drepturilor omului.

HRW afirmă că a identificat utilizarea acestui tip de muniţii la o rachetă 9M55K Smerci de fabricaţie rusească.

„Harkov suportă atacuri neîncetate ale forţelor ruse şi civilii se ascund în subsoluri pentru a scăpa de explozii şi de schije”, afirmă directorul responsabil de armamente la HRW, Steve Goose. „Utilizarea acestor submuniţii în zone locuite arată un dispreţ absolut pentru viaţa oamenilor”, spune el.

„Utilizarea lor, aşa cum a fost documentată la Harkov, ar putea constitui o crimă de război”, apreciază HRW.

Bombele cu fragmentare (BASM) sunt compuse dintr-un container, asemănător unui obuz, care grupează proiectile explozive, de talie mai redusă, aşa-numite „submuniţii”. Foarte imprecise, ele lovesc o mare parte dintre civili.

Utilizarea lor este interzisă prin convenţia de la Oslo din 2008, dar Moscova nu a semnat-o. „Utilizarea lor masivă de unele armate în zone locuite a provocat în ţările respective pagube umane disproporţionate”, potrivit unui raport al Senatului francez.

Muniţiile cu fragmentare dispersează de fapt o multitudine de mici muniţii pe o zonă foarte largă. Unele rămân neexplodate şi pot ucide după an de la lansarea lor, la fel ca minele, notează AFP.

#Harkov #Jens Stoltenberg #NATO #Rusia

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.