Rusia utilizează bombe cu fragmentare în Ucraina, a declarat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

„Am văzut utilizarea bombelor cu fragmentare şi am văzut rapoarte despre utilizarea altor tipuri de arme care încalcă legislaţia internaţională”, a afirmat Stoltenberg în cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles.

Anterior, organizaţia neguvernamentală Human Rights Watch (HRW) a comunicat de asemenea că armata rusă a utilizat la Harkov, în estul Ucrainei, muniţii cu fragmentare, care lovesc fără deosebire atât ţinte militare, cât şi populaţia civilă, iar utilizarea acestora ar putea constitui o crimă de război.

Forţele ruse au utilizat aceste arme „în cel puţin trei cartiere rezidenţiale din Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, la 28 februarie”, afirmă organizaţia americană de apărare a drepturilor omului.

HRW afirmă că a identificat utilizarea acestui tip de muniţii la o rachetă 9M55K Smerci de fabricaţie rusească.

„Harkov suportă atacuri neîncetate ale forţelor ruse şi civilii se ascund în subsoluri pentru a scăpa de explozii şi de schije”, afirmă directorul responsabil de armamente la HRW, Steve Goose. „Utilizarea acestor submuniţii în zone locuite arată un dispreţ absolut pentru viaţa oamenilor”, spune el.

„Utilizarea lor, aşa cum a fost documentată la Harkov, ar putea constitui o crimă de război”, apreciază HRW.

Bombele cu fragmentare (BASM) sunt compuse dintr-un container, asemănător unui obuz, care grupează proiectile explozive, de talie mai redusă, aşa-numite „submuniţii”. Foarte imprecise, ele lovesc o mare parte dintre civili.

Utilizarea lor este interzisă prin convenţia de la Oslo din 2008, dar Moscova nu a semnat-o. „Utilizarea lor masivă de unele armate în zone locuite a provocat în ţările respective pagube umane disproporţionate”, potrivit unui raport al Senatului francez.

Muniţiile cu fragmentare dispersează de fapt o multitudine de mici muniţii pe o zonă foarte largă. Unele rămân neexplodate şi pot ucide după an de la lansarea lor, la fel ca minele, notează AFP.

#Harkov #Jens Stoltenberg #NATO #Rusia

Gassco, operatorul statului norvegian pentru conducte și instalații de procesare, a declarat joi că sistemul de export al gazelor naturale din Norvegia este bine pregătit pentru a face față cererii ridicate din partea Europei pe parcursul iernii care urmează, transmite Reuters.

Norvegia a devenit cel mai mare furnizor de gaze naturale al Europei la câteva luni după ce Rusia și-a început invazia în Ucraina în februarie 2022. Țara nordică acoperă acum aproximativ 30% din cerere atât pentru Uniunea Europeană, cât și Marea Britanie, prin intermediul zăcămintelor operate de Equinor și de alte companii, scrie Hotnews.

Data de 1 octombrie marchează începutul unui nou an în piața gazelor și debutul sezonului de vârf pentru livrările către Europa, în condițiile în care nivelurile stocurilor de pe continent sunt în prezent cu mult sub media pe termen lung.

„Pe măsură ce intrăm în sezonul de iarnă, cu lucrările de mentenanță finalizate și cu un sistem de transport care funcționează corespunzător, platforma continentală norvegiană este bine pregătită să facă față cererii Europei”, a declarat Alfred Skaar Hansen, directorul operațiunilor de sistem din cadrul Gassco.

Operatorul a finalizat recent lucrări majore de revizie, care au redus livrările în septembrie, în conformitate cu planurile de mentenanță programate pentru acest an.

Îngrijorări în UE privind prețurile pentru gaz la iarnă

Prețurile gazelor naturale au crescut mai mult decât dublu în Europa anul acesta, ajungând la aproximativ 73 de euro pe megawatt-oră (MWh), după ce războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului a restricționat sever livrările de gaze naturale lichefiate prin Strâmtoarea Ormuz.

Anul trecut, Gassco a livrat 114,9 miliarde de metri cubi de gaze prin rețeaua sa de conducte cu o lungime de 8.800 km. Livrările de până acum în 2026 se ridică la 86,2 mld. mc, cu 2,1 mld. mc mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.

Dan Jorgensen, comisarul european pentru energie, a avertizat săptămâna trecută că blocul comunitar se confruntă cu o criză a prețurilor la energie pentru această iarnă și a îndemnat statele membre să continue eforturile pentru a-și completa stocurile și pentru a reduce cererea.

„Într-o iarnă normală, aproape 50 de milioane de oameni din Europa nu își pot încălzi locuințele în mod adecvat. Iarna următoare ar putea fi chiar mai dificilă. Prin urmare, luăm situația foarte în serios, ca să nu mai vorbim de industria noastră, care este, de asemenea, sub presiune”, a subliniat Jorgensen.