Rusia va cere garanţii solide în orice acord de pace privind Ucraina că ţările NATO vor exclude Kievul de la aderare şi că Ucraina va rămâne neutră, a declarat un ministru adjunct de externe rus.

Preşedintele american Donald Trump încearcă să obţină sprijinul lui Vladimir Putin pentru o propunere de încetare a focului de 30 de zile pe care Ucraina a acceptat-o săptămâna trecută şi despre care Putin spune că trebuie să îndeplinească unele condiţii cruciale pentru a fi acceptabilă.

Se aşteaptă ca Trump să discute cu Putin săptămâna aceasta despre modalităţile de încheiere a războiului de trei ani din Ucraina, a declarat emisarul american Steve Witkoff, după ce s-a întors de la ceea ce el a descris ca o întâlnire „pozitivă” cu Putin la Moscova.

Într-un interviu amplu acordat publicaţiei ruse Izvestia, care nu a făcut nicio referire la propunerea de încetare a focului, ministrul adjunct de externe Alexander Grushko a declarat că orice tratat de pace de lungă durată privind Ucraina trebuie să îndeplinească cerinţele Moscovei.

„Vom cere ca garanţii de securitate solide să devină parte a acestui acord”, a declarat Grushko, citat de Izvestia. „O parte din aceste garanţii ar trebui să fie statutul neutru al Ucrainei, refuzul ţărilor NATO de a o accepta în alianţă”.

Moscova este categoric împotriva desfăşurării observatorilor NATO în Ucraina, a mai reiterat Grushko poziţia Kremlinului.

Marea Britanie şi Franţa au declarat că sunt dispuse să trimită o forţă de menţinere a păcii pentru a monitoriza orice încetare a focului în Ucraina. Premierul australian Anthony Albanese a declarat că ţara sa este, de asemenea, deschisă la solicitări.

„Nu contează sub ce etichetă contingentele NATO ar urma să fie desfăşurate pe teritoriul ucrainean: fie că este vorba de Uniunea Europeană, NATO sau într-o capacitate naţională.Dacă ele apar acolo, înseamnă că sunt desfăşurate în zona de conflict, cu toate consecinţele pentru aceste contingente ca părţi la conflict”, a declarat Grushko.

Grushko a declarat că o desfăşurare de observatori neînarmaţi post-conflict poate fi discutată numai după elaborarea unui acord de pace.

„Putem vorbi despre observatori neînarmaţi, o misiune civilă care ar monitoriza punerea în aplicare a aspectelor individuale ale acestui acord sau mecanisme de garantare”, a declarat Grushko. „Între timp, este doar aer cald”.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că staţionarea trupelor de menţinere a păcii în Ucraina este o chestiune pe care trebuie să o decidă Kievul şi nu Moscova.

„Atunci securitatea Ucrainei şi a întregii regiuni într-un sens mai larg va fi asigurată, deoarece una dintre cauzele profunde ale conflictului va fi eliminată”, a spus Grushko.

Grushko a declarat că aliaţii europeni ai Kievului ar trebui să înţeleagă că numai excluderea aderării Ucrainei la NATO şi eliminarea posibilităţii de desfăşurare a contingentelor militare străine pe teritoriul său vor funcţiona pentru regiune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#garanții #PACE #Rusia #SUA

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.