Administrația de la Kiev a calculat prejudiciile cauzate de invazia rusească. În cele 15 zile de război au fost cauzate pagube de cel puțin 100 de miliarde de dolari, susține Oleg Ustenco, consilierul lui Zelenski în domeniul economiei.

Potrivit lui, pe lângă faptul că s-au distrus edificii și au fost deteriorate căile de comunicații și infrastructura, jumătate dintre afacerile existente și-au sistat activitatea. Ceilalți reprezentanți ai bussinessului activează la limită, susține oficialul ucrainean.

„Ca urmare a invaziei trupelor ruse în Ucraina, infrastructura, clădirile și alte bunuri materiale în valoare de cel puțin 100 de miliarde de dolari au fost distruse”, a anunțat Ustenco.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, liderul de la Kiev, Vladimir Zelenski, promite cetățenilor săi că după încheierea acțiunilor militare vor fi create „cele mai bune proiecte de arhitectură” pentru orașele și satele din Ucraina. Oamenii vor putea raporta, începând de săptămâna viitoare, pierderile care le-au fost cauzate, iar Guvernul dă asigurări că va oferi despăgubiri.

Totodată, ucrainenii au început să colecteze informații despre pagubele pe care le-au provocat ostașii inamici, prin intermediul unui proiect numit „Rusia va plăti”. Acestea date ar urma să fie folosite drept dovezi în cadrul proceselor internaționale de judecată, inițiate de Kiev.

#despagubiri #pagube #prejudicii #războiul din Ucraina #Rusia

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.