Prim-ministrul britanic Keir Starmer intenționează să anunțe un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și dublarea sprijinului energetic pentru Ucraina în timpul summitului G7 din Franța. Noile măsuri au drept obiectiv intensificarea presiunii asupra Moscovei și reducerea capacității acesteia de a-și susține eforturile militare, în contextul războiului din Ucraina, scrie European Pravda.

Potrivit informațiilor, noul pachet de sancțiuni urmărește, de asemenea, să submineze activitățile militare ale Rusiei pe mai multe fronturi și să contribuie la consolidarea securității europene.

Premierul britanic urmează să susțină un discurs în cadrul reuniunii liderilor G7, în care va solicita măsuri comune suplimentare pentru susținerea Ucrainei și pentru obținerea unei soluții de pace.

Keir Starmer a cerut oficialilor guvernamentali să intensifice sprijinul pentru Ucraina în toate domeniile, de la echipamente militare până la sprijin energetic și măsuri suplimentare de presiune asupra mecanismelor care susțin efortul militar rus.

Această strategie include și măsuri împotriva așa-numitei „flote din umbră” a Rusiei, utilizată pentru transportul resurselor și pentru ocolirea sancțiunilor occidentale. Acțiunile vin în contextul unei operațiuni militare ample de interceptare a navei SMYRTOS, desfășurată în dimineața zilei de duminică.

„Agresiunea Rusiei amenință nu doar Ucraina, ci securitatea întregii Europe. De aceea, Regatul Unit își intensifică eforturile – prin tăierea veniturilor care alimentează războiul lui Putin și prin asigurarea energiei Ucrainei pentru iernile următoare”, a declarat Starmer.

În acest sens, noul pachet de sancțiuni va viza direct „flota din umbră” a Rusiei și rețelele financiare utilizate pentru evitarea sancțiunilor occidentale și pentru sprijinirea achizițiilor militare.

Totodată, Regatul Unit este așteptat să devină primul stat care impune sancțiuni mai multor nave implicate în transportul gazului natural lichefiat rusesc sancționat.

De asemenea, noul pachet ar urma să extindă lista sancțiunilor britanice la peste 600 de nave din „flota din umbră” și transportatori de GNL rusesc.

Măsurile vor viza și o rețea asociată statului rus, despre care se afirmă că este implicată în achiziționarea sub acoperire a tehnologiilor occidentale destinate armatei ruse. În același timp, acestea urmăresc identificarea și expunerea unor furnizori din state terțe suspectați că facilitează transferuri ilicite de fonduri către Rusia.

Amintim că, pe 15 iunie, Consiliul Uniunii Europene a extins sancțiunile împotriva altor 34 de persoane fizice și 47 de entități juridice din Rusia, în cadrul măsurilor adoptate în contextul războiului din Ucraina. Noile restricții vizează complexul militar-industrial rus, rețele implicate în exportul de petrol prin intermediul așa-numitei „flote din umbră”, persoane acuzate de răspândirea propagandei și dezinformării ruse, precum și oficiali și instituții asociate cu persecutarea și moartea opozantului rus Alexei Navalnîi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

UE extinde sancțiunile împotriva Rusiei: 34 de persoane și 47 de entități, pe noua listă

#Marea Britanie #Rusia #sanctiuni #summit G7

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.