Fostul primar interimar al municipiului Chișinău Ruslan Codreanu vine cu critici dure în adresa edilului Capitalei Ion Ceban. Codreanu este indignat de majorarea tarifului pentru transportul public din Capitală. Fostul primar interimar declară că cetățenii municipiului vor plăti de două ori – o dată prin subvenționarea de 700 de milioane de lei a întreprinderilor municipale ce prestează servicii de transport și a doua oară prin majorarea tarifului.

„Ion Ceban vine acum cu propunerea de a majora costul biletului la transportul public de 3 ori mai mult – 6 lei. Adică el întâi a făcut bugetul pentru 2022, a acordat 700 de milioane de lei din banii noștri subvenții pentru Regia Transport Electric Chișinău (RTEC) și Parcul Urban de Autobuze (PUA), iar în martie 2022 iese cu bâlbâiala următoare „în cazul nemajorării tarifului, suma subvenționată de municipalitate va ajunge la un miliard de lei. lar aceasta înseamnă că celelalte proiecte, inițiate de primărie pentru anul curent, riscă să nu fie realizate”, a declarat Codreanu.

Totodată, Chișinăul are bani, dar ei sunt prost administrați, iar înainte să fie majorat vreun tarif, este nevoie de rezolvat anumite probleme, accentuează Codreanu.

„Păi, dragă Ivan, te anunț că prețul cu care te lauzi tu că e mai mic decât în Africa (apropos, cunoști că în Africa există țări mult mai dezvoltate decât Moldova și e discriminatoriu cum te exprimi?), de fapt, e tare scump și că toți cetățenii municipiului Chișinău îl plătesc deja. Eu aș spune că noi avem cel mai scump „ieftin” din lume. Și ce trebuie să explicăm, mai ales lui Ceban foarte clar, pentru fiecare bilet de 2 sau 3 Lei, plătim tot noi oamenii! Ultimii ani, subvenționarea pentru bilete din banii noștri a ajuns la 70% – 80%”, a mai spus Codreanu.

Ruslan Codreanu a mai precizat că înainte de scumpirea biletului cu 4 lei, actualul edil al Capitalei este obligat să facă următorii pași:

Comasarea Regiei Transport Electric Chișinău și Parcului Urban de Autobuze. Dacă aceste două mari întreprinderi ar fuziona, anual vor fi economisiți 57 milioane de lei. Mai mult despre aceasta, au fost făcute și studii și politici, și inițiate proceduri.
TRANSPARENTIZAREA 100% a tuturor cheltuielilor instituțiilor care primesc bani de la bugetele centrale și locale. Astfel încât fiecare cetățean să știe cât costă cu adevărat serviciul pe care-l pretinde, cât din cheltuieli se duce pe salarii, cât i se ia din buzunar pe serviciu și cât i se mai ia din portofel prin subvenții.
REDUCEREA COSTURILOR DE OPERARE. De unde tăiem? Întreprinderile nu sunt profitabile doar din cauza prețurilor? Sau mai sunt și alți factori? Dacă ar trebui reduse costurile de operare, ca să fie mai ieftine biletele, de unde s-ar tăia?
MOBILITATEA TRANSPORTULUI PUBLIC. Paradoxul este că având un transport public de slabă calitate, face ca cetățenii să aleagă transportul privat. Ca să înțelegem în cifre, de la an la an în Chișinău crește numărul de mașini private cu 10 mii de mașini anual. Faptul că mărești prețul, nu vei face să scadă și mai mult atractivitatea transportului public? Mobilitatea transportului public este foarte importantă pentru oricine. 50 de oameni dintr-un troleibuz sau autobuz trebuie să aibă prioritate față de autovehiculele private.Astfel, banda dedicată care a fost pornită în 2019 pe străzile Pușkin și Bodoni, trebuie extinsă pe tot orașul.
Tichetarea electronică. Cine ne poate răspunde, de ce doar 2% din bilete au fost achitate electronic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#călătorii mai scumpe #Ion Ceban #Primaria Capitalei #Ruslan Codreanu #transport public

Bulgarii votează duminică pentru alegerea președintelui, pe fondul îngrijorărilor privind securitatea în Marea Neagră și al diviziunilor legate de războiul din Ucraina. Favorită în sondaje este actuala președintă, Iliana Iotova, care pledează pentru dialog cu Moscova și se opune continuării ajutorului militar acordat Kievului, scrie Digi24.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 07:00 (05:00 GMT) şi se vor închide la ora 20:00 (18:00 GMT), relatează News.ro. Potrivit celor patru sondaje publicate începând de miercuri, Iliana Iotova, care a împlinit sâmbătă 62 de ani, este creditată cu 41,1% până la 47,3% din intențiile de vot, față de 27,8%–30,6% pentru Andrei Giurov, în vârstă de 50 de ani, fost premier interimar susținut de opoziția pro-occidentală.

Liderul partidului de extremă dreaptă pro-rus „Vazrazhdane” (Renaştere), Kostadin Kostadinov, se clasează pe locul al treilea, cu un scor cuprins între 10,2% şi 12,8%.

În cazul unei victorii, Iotova ar deveni prima femeie aleasă prin vot universal în funcţia de preşedinte al acestei ţări balcanice cu 6,4 milioane de locuitori. Ea ar consolida mai ales poziţia prim-ministrului, Roumen Radev, căruia i-a succedat în ianuarie după ce acesta a demisionat pentru a se lansa în campania electorală pentru alegerile parlamentare şi care, la rândul său, pledează pentru dialogul cu Moscova.

În total, 27 de perechi candidează la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte în acest prim tur, dintre care aproape jumătate sunt în mod deschis favorabile Kremlinului.

Duminică au loc alegeri și în alte state. În Brazilia, alegătorii sunt chemați la urne pentru turul al doilea al scrutinului prezidențial, în care se confruntă actualul președinte, Luiz Inácio Lula da Silva, și senatorul Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. În primul tur, Flávio Bolsonaro a obținut aproximativ 47% din voturi, iar Lula da Silva – circa 45%.

Totodată, în Serbia merge la urne duminică, în contextul în care mișcarea de protest studențească de amploare încearcă să-l înlăture pe liderul populist Aleksandar Vucic care este de mult timp la putere, transmite Reuters, subliniind că acesta este cel mai dificil examen pentru Vucic din cei zece ani de când este la guvernare.

Alegerile parlamentare anticipate, convocate de Vucic în septembrie, au loc după aproape doi ani de demonstrații conduse de studenți împotriva corupției și a autoritarismului crescând, declanșate de moartea a 16 persoane în urma prăbușirii acoperișului unei gări din orașul Novi Sad în 2024. De atunci, studenții au câștigat un sprijin larg.

Prezentat de protestatari, care doresc să-l înlăture de la putere, drept un „referendum anti-Vucic”, acest scrutin este primul din 2012 care oferă celor 6,4 milioane de alegători perspectiva unei posibile schimbări la putere.

Relația cu Bruxellesul, tot mai proastă

Relațiile cu UE s-au deteriorat pe măsură ce Uniunea a devenit din ce în ce mai frustrată de lipsa reformelor din Serbia în ceea ce privește sistemul judiciar, statul de drept și corupția.

Într-un raport publicat luna aceasta, în urma unei vizite în Serbia, o delegație a Consiliului Europei, organism de apărare a drepturilor omului, a remarcat „retorica ostilă și agresivă” îndreptată împotriva oponenților politici.

Iar în septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat funeraliile publice de amploare organizate la Belgrad pentru Ratko Mladic, condamnat pentru crime de război, afirmând că acestea contravin „valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”.