Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Rusul Eduard Baghirov, un nume cunoscut în Republica Moldova după 7 Aprilie, a murit

12 Apr. 2023, 18:20
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Elena Putregai
12 Apr. 2023, 18:20 // Actualitate //  Elena Putregai

Eduard Baghirov, scriitor și producător în Rusia, un nume cunoscut și în Republica Moldova, a murit. Despre asta a anunțat miercuri seara, 12 aprilie curent, propagandista Margarita Simonean, redactorul-șef al Russia Today (RT), pe contul său de Telegram. Avea 47 de ani.

„Edik Baghirov într-adevăr a murit. Nu am vrut să anunțăm, pentru că deocamdată familia acestuia este în șoc, dar cum e de ascuns așa ceva. De crezut este imposibil, cu siguranță. Talentat, îndrăzneț, răuț chiar, bărbat adevărat, iubea viața – chiar prea mult, după cum s-a dovedit. Acum cel puțin vei dormi și te vei odihni, prietene. Știm ce vom recita azi și despre ce întâmplări ne vom aminti”, a scris Margarita Simonean.

Informația a fost preluată și de alte conturi de Telegram, inclusiv de presă. Pe contul jurnalistei Xenia Sobchak de pe aceeași rețea socială, scrie că are confirmare de la mai mulți oameni din anturajul acestuia.

Cauza exactă a decesului încă nu este cunoscută.

Amintim că unul dintre principalii instigatori ai violențelor din 7 aprilie 2009 în Republica Moldova, întâmplate după deturnarea protestelor pașnice, a fost cetățeanul rus, Eduard Baghirov, care ulterior s-a dovedit a fi persoană de încredere a președintelui rus, Vladimir Putin. Astfel, una din versiunile despre ce s-a întâmplat atunci a fost implicarea directă a serviciilor secrete rusești, nu a mafiei. Asta pentru a se răzbuna pe președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, ca urmare a umilinței la care l-a supus pe Putin, refuzând semnarea Memorandumului Kozak de federalizare a Republicii Moldova. În acest sens, a fost invocată arestarea cetățeanului rus, Eduard Baghirov, care ar fi fost agent al serviciilor secrete și care a participat activ la dezordinile în masă din 7 aprilie 2009, devenind ulterior persoană de încredere al lui Vladimir Putin.

Într-un editorial semnat de Victor Pelin și publicat pe IPN.md scrie că, de fapt, la deturnarea protestului pașnic a participat și prietena acestuia – jurnalista Natalia Morari, care ar fi îndreptat tinerii protestatari din Piața Marii Adunări Naționale (PMNA) spre edificiile Președinției și Parlamentului, unde s-au produs violențele. Ulterior, Natalia Morari a recunoscut că: „Baghirov a fost cel care a scris pe blogul său că el ar fi stat în spatele acelor evenimente, după care a fost condamnat. Am fost interogată în dosarul său, am fost parte în proces, am spus tot ce am știut. Pentru mine personal, până acum, este un mare semn de întrebare pentru cine a lucrat Eduard Baghirov: pentru comuniști sau pentru Vlad Plahotniuc, care abia prindea la putere?”.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.