Curs valutar
  • EUR
    20.1411
    -0.0631%
  • USD
    18.3744
    0.1965%
  • RUB
    0.2232
    0.4928%
  • RON
    3.7671
    -0.0345%
  • UAH
    0.4067
    0.5164%

Toate știrile

19 noiembrie 2026

S-a scurs pe net documentul prin care Rizea a fost declarat „nedorit” pe teritoriul Republicii Moldova. Era un PERICOL

30 Apr. 2023, 17:56
 // Categoria: Societate // Autor:  Elena Putregai
30 Apr. 2023, 17:56 // Societate //  Elena Putregai

Cristian Rizea a fost declarat indezirabil, adică „nedorit”, pentru o perioadă de 15 ani și îndepărtat sub escortă de pe teritoriul Republicii Moldova, după ce Inspectoratul General pentru Migrație l-a identificat ca un pericol la adresa ordinii publice și, în general, la securitatea statului. Documentul semnat de inspectorul Mihail Vodă s-a scurs pe Internet.

Potrivit documentului, Cristian Rizea pregătea și desfășura acțiuni îndreptate spre schimbarea prin violență a regimului constituțional, subminarea sau suprimarea suveranității, independenței și integrității teritoriale a țării, activități cu elemete de factură criminală, acțiuni calificate ca pericol deosebit pentru securitatea statului.

Totodată, menționatul încălca în mod flagrant și sistematic prevederile Codului Contravențional, prezentând pericol pentru ordinea și securitatea publică. În privința sa sunt inițiate mai multe acțiuni civile pentru imixtiunea în viața personală a persoanelor și lezarea onoare, demnității și reputației profesionale.

Amintim că, pe 27 aprilie 2023, Cristian Rizea a fost escortat spre vama Leușeni, unde poliția română l-a preluat. El este condamnat penal în România la 4, 8 ani pentru trafic de influență și spălare de bani. Mai întâi, a fost plasat în penitenciarul din Vaslui pentru a petrece 21 de zile în carantină. După această perioadă, se va stabili unde își va ispăși pedeapsa.

Cristian Rizea s-a refugiat la Chişinău în 2017, cu o lună înainte de a fi condamnat în prima instanţă din Români. Acesta a fost cercetat la Chişinău într-un dosar penal pentru fals în declaraţii, fiind învinuit de procurorii moldoveni că a minţit, când a declarat că nu are probleme cu legea atunci când i-au fost perfectate actele pentru cetăţenia Republicii Moldova.

De asemenea, în instanțe au rămas nerezolvate cel puțin patru cauze în care Cristian Rizea este învinuit că a adus prejudicii onoarei, demnității și reputației profesionale, scrie Anticorupție.md. În faza de pregătire este acțiunea inițiată de fosta funcționară de la Primăria Chișinău, Veronica Herța, care l-a acționat în judecată pentru „dezvăluirile” din emisiunea: „Spovedania lui Rizea”. Nu s-a ajuns la o finalitate în litigiul cu Societatea cu Răspundere Limitată ENTOURAGE & COMPANY, care l-a chemat în fața instanței pe Rizea pentru declarații calomnioase. Fără un verdict final a rămas și cauza inițiată de interpreta Olia Tira, dar și cea în care omul de afaceri Nicolae Ciornîi își apără onoarea, demnitatea și reputația profesională.

Și fostul primar de Chișinău, Dorin Chirtoacă, l-a acționat în judecată pe Cristian Rizea, după ce acesta a publicat un sex tape mai vechi, despre care fostul edil spunea că a fost trucat și este un fals. Chirtoacă mai declara că Rizea a distribuit în repetate rânduri și alte postări care ar fi mincinoase și calomnioase.

Pe parcursul anilor în care s-a aflat la Chișinău, Cristian Rizea a mai fost atacat în instanţă de către jurnalistele Mariana Raţă şi Angela Gonţa, precum şi de către instituţia media în care lucrează acestea, omul de afaceri, Vasile Chirtoca, fostul şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, deputatul socialist, Vlad Bâtrîncea, fiul generalului Vladimir Botnari, Ilie Botnari, dar și un șir de agenţi economici şi avocaţi. Reclamanţii au solicitat în instanţă ca Rizea să dezminţă afirmaţiile lansate în public şi să le achite prejudicii morale.

Realitatea Live

19 Nov. 2026, 18:20
 // Categoria: Societate // Autor:  Daniela Baranovschi
19 Nov. 2026, 18:20 // Societate //  Daniela Baranovschi

Pacienții ar putea face mai multe analize fără să plătească din propriul buzunar, iar cei care au nevoie de operații de cataractă ar urma să aștepte aproximativ opt luni, în loc de un an. În plus, mai multe persoane vor putea beneficia de îngrijiri medicale acasă, iar programele de depistare timpurie a bolilor vor fi extinse. Schimbările sunt prevăzute pentru 2027 în bugetul asigurărilor medicale, aprobat de Guvern.

Una dintre cele mai importante modificări ține de prevenirea bolilor. Anul viitor, 83.000 de persoane ar urma să fie examinate în programele de screening, de aproape trei ori mai multe decât în 2026, când au fost incluse aproximativ 29.000 de persoane. Pentru aceste servicii, fondurile vor crește cu 78,5%.

Femeile cu vârste între 35 și 50 de ani vor putea face treptat testul HPV, care ajută la depistarea infecției ce poate duce la cancer de col uterin. Pentru celelalte grupe de vârstă va fi păstrată metoda actuală, citologia. Vor fi extinse și testele pentru depistarea cancerului colorectal și mamar, precum și examinările pulmonare pentru persoanele din sate care prezintă risc de tuberculoză.

Tot pentru prevenirea bolilor sunt prevăzute aproximativ 287.000 de doze de vaccin împotriva rabiei, gripei, hepatitei B și infecției meningococice. În același timp, statul va prelua treptat din bugetul național finanțarea programelor de prevenire a HIV și tuberculozei, pentru ca serviciile să nu fie întrerupte odată cu reducerea sprijinului oferit de Fondul Global.

O altă schimbare va fi la medicul de familie. Acesta va putea prescrie cu 4,3 milioane mai multe analize și investigații achitate prin asigurarea medicală. În plus, în ambulatoriu, adică în serviciile medicale oferite fără internare, vor fi disponibile alte 729.000 de investigații. Pentru pacienți, asta ar putea însemna mai puține drumuri la spitalele raionale sau la Chișinău și mai puține analize plătite din propriul buzunar.

Medicul de familie va putea solicita și consultații la distanță de la specialiști. Totodată, serviciile de ftiziopneumologie, care se ocupă de bolile pulmonare, și cele de asistență oncologică vor fi extinse la nivelul asistenței medicale primare. Vor fi dezvoltate și serviciile comunitare de sănătate mintală, precum și cele de intervenție timpurie pentru copii, inclusiv pentru cei cu tulburări din spectrul autist. Aproape o treime dintre vizitele la medicul de familie vor fi dedicate prevenirii bolilor.

Pentru persoanele care au nevoie de operații, bugetul prevede mai multe intervenții și o perioadă mai scurtă de așteptare. În cazul cataractei, pacienții ar urma să aștepte aproximativ opt luni, față de un an în prezent. Sunt planificate 17.424 de operații, cu 1.373 mai multe decât în 2026. Vor crește și numărul protezărilor de șold și genunchi, până la 8.120 de intervenții.

Lista operațiilor va fi stabilită în funcție de numărul real de pacienți care așteaptă intervenția. În plus, investigațiile necesare înainte de operație vor fi contractate separat de CNAM, astfel încât lipsa acestora să nu întârzie intervenția. Va fi extinsă și chirurgia de zi: pacientul va putea fi operat și externat în aceeași zi, fără să rămână internat peste noapte.

Pacienții cu cancer vor avea acces la mai multe investigații, inclusiv tomografii și rezonanță magnetică. Pentru 2027 sunt prevăzute peste 730.000 de investigații de înaltă performanță, cu prioritate pentru depistarea cancerului la copii și adulți. Va fi extins accesul la radioterapie și la medicamente costisitoare administrate în staționarul de zi. De asemenea, lista medicamentelor finanțate va include două preparate inovative noi.

Pentru tratamentul bolilor cronice în spitale sunt planificate aproximativ 77.000 de cazuri, cu peste 4.600 mai multe decât în acest an. Serviciul de ambulanță va primi cu 10,3% mai mulți bani, inclusiv 30 de milioane de lei pentru ca serviciile de urgență să fie mai accesibile atât persoanelor asigurate, cât și celor neasigurate.

Mai multe persoane vor primi și îngrijiri medicale acasă. Numărul beneficiarilor ar urma să ajungă la aproximativ 3.700, de două ori mai mult decât în prezent. Pentru aceștia sunt planificate circa 86.000 de vizite. Vor crește și serviciile pentru bolnavii aflați în stadii avansate ale unor boli: sunt prevăzute aproximativ 99.000 de zile de îngrijire paliativă în spitale și peste 23.000 de vizite la domiciliu.

Medicamentele compensate vor ajunge la aproximativ 700.000 de persoane, iar dispozitivele medicale compensate, la circa 110.000 de beneficiari.

Bugetul pentru 2027 prevede și salarii cu 10% mai mari pentru angajații instituțiilor medicale publice incluse în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală. Majorarea îi vizează și pe medicii rezidenți. Totodată, 100 de milioane de lei vor fi alocate, prin concurs, pentru reparații și dotări în centrele de sănătate, iar alte 300 de milioane de lei vor fi folosite pentru reparații capitale și echipamente în șapte spitale și institute republicane.

Prima de asigurare medicală în sumă fixă va rămâne de 12.636 de lei. Se păstrează și reducerea de 75% pentru categoriile prevăzute de lege care achită prima în termen.

În total, fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală vor ajunge la 21,3 miliarde de lei, cu 2,1 miliarde de lei mai mult decât în 2026. Proiectul a fost aprobat de Guvern și urmează să fie transmis Parlamentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!