Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

S-a stins din viață ultimul veteran de război al Armatei Române și cel mai vârstnic moldovean

06 Iun. 2025, 10:28
 // Categoria: Societate // Autor:  Cătălina Boico
06 Iun. 2025, 10:28 // Societate //  Cătălina Boico

S-a stins din viață joi, 5 iunie, ultimul veteran de război al Armatei Române și cel mai vârstnic locuitor din Republica Moldova. Despre acest lucru a anunțat președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Constantin Cojocaru avea vârsta de 106 ani.

„Constantin Cojocaru – cel mai bătrân alegător din Republica Moldova a plecat azi la ceruri. Am avut marea onoare să-l cunosc personal și să învăț de la dumnealui despre dragoste de neam și țară”, a scris Igor Grosu.

Șeful legislativului a mai adăugat că ultima oară s-a văzut cu Constantin Cojocaru la data de 2 februarie, când a împlinit vârsta de 106 ani. Aceștia au vorbit despre situația din țară, dar și din lume.

„Pe domnul Constantin l-am vizitat ultima dată de ziua sa, pe 2 februarie, când a împlinit 106 ani. Am vorbit despre situația din Moldova și din lume și mi-a spus că cel mai mult își dorește să fie pace și să prindă ziua când Republica Moldova va fi în marea familie europeană.

Nu a fost să fie, dar îi promit că vom face tot ce ne stă în puteri să-i îndeplinim visul. Pentru domnul Constantin Cojocaru, un erou al neamului nostru, care a trecut prin ororile celui de-al doilea război mondial și pentru generațiile viitoare, avem obligația să păstrăm pacea și să muncim pentru o Moldovă europeană. Condoleanțe familiei și tuturor celor care l-au cunoscut”, se arată în mesajul lui Igor Grosu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Constantin Cojocaru s-a născut pe 2 februarie 1919, în localitatea Drăgușenii Noi, județul Lăpuşna, România Mare. A avut şase fraţi şi surori și doar doi au supravieţuit vremurilor vitrege. Cu smerenie, dragoste de ţară şi luciditate deplină, bărbatul și-a petrecut ultimii ani ai vieții sale în Sofia, Hânceşti, transmite TVR Moldova.

Pe 6 iulie 1949, a fost acuzat de regimul sovietic că ar fi fost „chiabur” şi a fost deportat în Siberia. Soţia sa, însărcinată cu prima lor fiică, a fost și ea arestată în luna ianuarie 1950. Aceasta s-a născut în vagoanele îngheţate ce duceau spre Gulag.

Potrivit sursei citate, familia s-a reunit în Siberia, și au revenit pe plaiurile natale în anul 1958. Întors acasă, Constantin Cojocaru a fost șofer şi şi-a creat o gospodărie în sectorul Botanica din Chişinău.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.