Cecenia nu va participa la mobilizarea parțială, inițiată de Vladimir Putin. Anunțul a fost făcut de Ramzan Kadîrov, în cadrul unei ședințe operative a comitetului care se ocupă de „operațiunea militară specială”, scrie The Moscow Times.

Potrivit lui Kadîrov, Cecenia și-a depășit planul de recrutare cu 254%, în operațiunile militare din Ucraina fiind deja implicați circa 20 de mii de locuitori ai republicii. Prin termenul „plan”, el s-ar fi putut referi la ordinul pentru regiuni, emis de Ministerul Apărării al Federației Ruse.

Declarațiile liderului cecen vin în contextul în care pe 21 septembrie curent, aproximativ 40 de femei au venit la un miting lângă moscheea „Inima Ceceniei” din orașul Groznîi și au protestat împotriva faptului că fiii, soții și frații lor au fost trimiși la război în Ucraina.

Potrivit lui, toate femeile au fost reținute, iar rudele acestora au fost deja mobilizate și trimise în Ucraina. Mai mult, el i-a amenințat pe toți cei care decid să meargă la proteste că vor fi trimiși în prima linie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sfidarea de către Kadîrov a ordinelor Ministerului rus al Apărării vine la doar câteva zile după ce el însuși le-a cerut colegilor din cele „11 fusuri orare ale Rusiei” să „automobilizeze” 85.000 de soldați.

Joi, șeful Republicii Cecene s-a declarat „extrem de nemulțumit” de schimbul de prizonieri în care 215 luptători ucraineni și străini au fost eliberați în schimbul a 55 de soldați ruși. Printre cei din urmă se numără și fostul deputat ucrainean Viktor Medveciuk – om din anturajul lui Putin, pe care Kievul îl suspectează de înaltă trădare.

Totodată, Kadîrov a criticat deschis pierderile teritoriale suferite de Rusia în Ucraina, după șase luni de invazie.

#Cecenia #mobilizare partiala #Ramzan Kadîrov #război Ucraina #Vladimir Putin

Rusia folosește Moldova, pentru a testa metodele de război hibride utilizate împotriva UE și pentru a submina cursul pro-european al țării, se arată într-o analiză publicată de NYT. Kremlinul este acuzat de atacuri cibernetice, tentative de destabilizare și acțiuni de dezinformare.

Jurnaliștii fac referire inclusiv la rețeaua lui Șor și schemele de mituire a alegătorilor prin Promsveazbank din Rusia, pentru a determina votanții să nu susțină referendumul privind integrarea europeană.

De asemenea, autorii analizei fac referire la implicarea preoților în acțiunile de destabilizare, dar și la organizarea taberelor de antrenament din Rusia, Serbia, Bosnia și Herțegovina.

Potrivit publicației, prin aceste acțiuni, folosind sărăcia, religia, corupția și diviziunile lingvistice, atacurile asupra infrastructurii energetice, Moscova încearcă să recapete influența asupra Moldovei, iar țara rămâne vulnerabilă în fața amenințărilor din exterior.

„Public, oficialii ruși au negat că s-ar fi amestecat în treburile interne ale Moldovei și au respins acuzațiile conform cărora Moscova încearcă să submineze Occidentul. În decembrie anul trecut, Putin, într-un discurs adresat comandanților militari, i-a criticat pe liderii europeni pentru „alimentarea isteriei” cu privire la amenințarea din partea Rusiei.

La scurt timp după aceea, însă, i-a reunit pe lideri la o conferință secretă, pentru a transmite mesajul exact opus. Potrivit oficialilor din două țări, care știu despre acest episod, scopul setat de Putin pentru 2026 este ”prăbușirea NATO și a UE din interior””, se arată în investigația NYT.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform materialului, al doilea obiectiv al rușilor este să preia controlul asupra Moldovei, deoarece țara este situată strategic, între membrii NATO și Ucraina, iar primul – să ocupe țara vecină, aflată de patru ani în război.

„Moldova ar fi un cap de pod ideal pentru Rusia, pentru agresiuni ulterioare fie împotriva Ucrainei, fie împotriva Occidentului, au spus oficialii, adăugând că Putin încă speră să cucerească o zonă din sudul Ucrainei, pentru a crea legături terestre care să conecteze Rusia de Moldova”, scrie NYT.

Jurnaliștii au discutat cu procurori care au investigat ingerințele în alegerile din Moldova și au aflat despre circa 1000 de persoane recrutate pentru dezordini în masă și destabilizări, care erau pregătiți pentru acțiune în perioada electorală și au fost instruiți în Serbia. Participanții la acele cursuri ar fi fost remunerați cu aproximativ 400 de dolari.

Investigația mai denotă că preoții ar fi primit câte 1000 de dolari de la Ilan Șor ca să promoveze boicotarea sau respingerea politicilor pro-occidentale ale guvernării.

Conform publicației, deși autoritățile au dejucat planurile de interferență în alegeri, pentru Kremlin situația nu a reprezentat un eșec, deoarece Chișinău a trebuit să cheltuie prea multe resurse umani și financiare în acest scop, iar acțiunile forțelor de ordine au fost folosite pentru a lansa narative propagandistice, fiind prezentate drept represiuni politice.

#alegeri #ingerințe #Moldova #Putin #Rusia