Un bărbat din raionul Strășeni a fost condamnat la închisoare pe un termen de 8 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, pentru comiterea infracțiunii de conducere în stare de ebrietate a mijlocului de transport, soldat cu decesul unei persoane.

Conform responsabililor, cazul a fost înregistrat în seara zilei de 07 noiembrie 2021.

„Bărbatul vizat, aflându-se la volanul automobilului, în timp ce se deplasa pe traseul R-1 (Chișinău-Ungheni) din direcția mun. Chișinău în direcția orașului Strășeni, unde sectorul de drum se afla în reparație, ignorând indicatorul rutier, având viteză a comis tamponarea frontală cu un alt automobil, ce se deplasa regulamentar din sens opus, condus de o doamnă, care avea ca pasageri pe fratele acesteia și fiul ei minor”.

Așadar, urmare a impactului automobilelor, persoanele menționate au fost transportate în stare gravă la instituția medicală, fiindu-le cauzate leziuni corporale grave, iar fiul minor în vârstă de 12 ani al doamnei care conducea mașina regulamentar, a decedat pe loc ca rezultat al vătămărilor corporale grave cauzate, incompatibile cu viața.

„Potrivit datelor și probelor administrate de către procurori, s-a stabilit că, inculpatul a condus mijlocul de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, cu o alcoolemie de 1.88 g/l alcool în sânge, având în calitate de pasageri cinci persoane, dintre care doi minori. La fel, în cadrul anchetei desfășurate, s-a stabilit că, bărbatul condamnat în momentul producerii impactului avea viteza de deplasare a vehiculului de 120 km/h, peste limita admisă pe acea porțiune a traseului”, se mai arată în nota informativă a Procuraturii Generale.

Ulterior, în cadrul ședinței de judecată, fiind audiat inculpatul nu și-a recunoscut vina în săvârșirea infracțiunii incriminate.

„Din motivul eschivării acestuia de a se prezenta în ședința de judecată, în privința acestuia au fost inițiate măsuri de căutare, cu eliberarea unui mandat de arest în contumacie. Totodată, la pronunțarea sentinței instanța de judecată a admis integral acțiunile civile înaintate de avocat în interesul părților vătămate, dispunând încasarea prejudiciului moral cauzat în sumă totală de 2 milioane lei din contul inculpatului”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#accident rutier #deces #inchisoare #inculpat #pedeapsa

Sute de pasageri ai companiilor aeriene din Europa au avut zborurile deviate sau au primit escorte militare săptămâna aceasta, în urma unei serii de amenințări cu bombă pe care oficialii le-au numit farse rău intenționate. Încă nu s-a dovedit cine e în spatele incidentelor, care au venit într-un moment de creștere a tensiunilor cu Rusia și de avertismente că aceasta ar putea intensifica așa-numitele atacuri hibride pe continent. Asociația Piloților de Linie Britanici a explicat exact ce se întâmplă la bordul unui avion atunci când este primită o amenințare cu bombă, scrie PBS, transmite Digi24.

Amenințările sunt evaluate și apoi transmise piloților

Atunci când o amenințare la adresa unei aeronave este trimisă companiei aeriene, aceasta este transmisă unei echipe de evaluatori. Acești evaluatori utilizează procese standard pentru a clasifica amenințarea și a decide dacă aceasta este Roșie (credibilă), Galbenă (parțial credibilă) sau Verde (necredibilă). Galbenă nu este considerată o evaluare adecvată dacă avionul este în aer, potrivit Asociației Piloților de Linie Britanici.

„Dacă amenințarea este evaluată ca necredibilă, personalul din avion nu va fi informat despre aceasta. Cu toate acestea, atunci când o amenințare este evaluată ca fiind credibilă (roșu sau galben), echipajul de zbor va fi informat imediat și va efectua procedurile companiei pentru o amenințare cu bombă credibilă”, au explicat experții.

„Din momentul în care echipajul de zbor este notificat despre o amenințare credibilă cu bombă, comandantul aeronavei – căpitanul – este la comandă și va lua toate deciziile, ghidat de lista de verificare corespunzătoare, pentru siguranța aeronavei sale. De obicei, dacă un avion se află încă pe pistă, aceasta va însemna o evacuare, iar dacă este în aer, prioritatea va fi aterizarea avionului cât mai curând și în siguranță posibil”, mai explică asociația de profil din Marea Britanie.

„Piloții sunt profesioniști cu înaltă calificare și pregătire. Expertiza lor este neprețuită în asigurarea siguranței pasagerilor și în menținerea aviației ca una dintre cele mai sigure forme de transport existente.”

Companiile aeriene, operatorii aeroportuari și autoritățile de aplicare a legii respectă, în general, liniile directoare elaborate de Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației și de Organizația Aviației Civile Internaționale, care efectuează audituri pentru a asigura conformitatea.

Antrenamentul echipajului de zbor include exerciții situaționale în timp real care acoperă diverse amenințări, inclusiv modul de căutare a explozibililor care ar fi putut fi introduși ilegal la bord.

Devierea și inspectarea zborurilor sunt costisitoare

Atunci când sunt semnalate amenințări, angajații companiilor aeriene sunt instruiți să țină apelantul la telefon și să adune cât mai multe informații posibil, potrivit expertului în securitate aeronautică Philip Baum.

Multe dintre amenințările primite săptămâna aceasta au fost trimise prin e-mail, conținând suficiente informații pentru ca autoritățile să stabilească dacă aeronava necesită inspecție. Acest lucru poate fi costisitor pentru companiile aeriene.

Baum, profesor invitat de securitate aeronautică la Universitatea Coventry din Anglia, a declarat că devierea unui zbor din cauza unui pasager indisciplinat sau a unei amenințări cu bombă poate costa până la 250.000 de dolari.

Costurile ar putea fi mai mici în acest caz, deoarece majoritatea zborurilor perturbate au fost pe distanțe scurte, unde există o probabilitate mai mică de întârzieri, a spus el.

Amenințările false ar putea testa apărarea

Intenția acestor amenințări „pare să fie de a semăna haos, incertitudine cu privire la fiabilitatea traficului aerian în Europa”, a declarat Jacob Funk Kirkegaard, cercetător senior la grupul de experți Bruegel din Bruxelles.

Amenințările ar putea testa, de asemenea, timpul de răspuns relativ și nivelul de coordonare dintre autoritățile din diferite țări, cu scopul de a identifica punctele slabe pentru viitoarele atacuri.

„Răspund autoritățile din Polonia cu aceeași viteză și cu aceeași urgență etc. ca autoritățile din Italia, de exemplu?”, a spus Kirkegaard, comparând astfel de amenințări cu un „test de stres” al sistemului.