Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a avut astăzi o întrevedere cu președintele României, Klaus Iohannis, în cadrul vizitei sale de la București, căruia i-a mulțumit pentru ajutorul constant oferit țării noastre.

„M-am referit în special la ajutorul acordat pe timpul pandemiei – loturi impunătoare cu echipamente, teste, materiale şi medicamente necesare pentru cetăţenii Republicii Moldova în lupta contra epidemiei de COVID-19, cele peste 500 de mii de doze de vaccin donate de Guvernul de la București, cele 6 000 de tone de motorină, care au venit în susținerea agricultorilor noștri afectați de secetă”, anunță igor Grosu.

Totodată, Grosu a reiterat că noul Legislativ își ia angajamentul de a implementa toată agenda de reforme necesare pentru dezvoltarea de durată a Republicii Moldova, iar ca priorități sunt: gestionarea crizei pandemice, redresarea consecințelor economice și reforma în domeniului justiției.

„M-am bucurat să aud că România va fi alături de noi în realizarea parcursului european. Doar prin eforturi comune vom reuși să facem lucruri frumoase pentru cetățenii noștri”, a conchis Igor Grosu.

Menționăm că Igor Grosu se află într-o vizită oficială la București, prima în calitate de șef al Legislativului, la invitația președintelui Camerei Deputaților a Parlamentului României, Ludovic Orban. Din delegația Parlamentului Republicii Moldova mai fac parte alți zece deputați.

Igor Grosu a mai avut astăzi întrevederi cu președintele Camerei Deputaților și a Senatului României, Ludovic Orban și Anca Dragu.

Precizăm că, la 17:30, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, va adresa un mesaj în fața deputaților români din Camera şi Senatul României.

#Igor Grosu #Klaus Iohannis #Romania

Procurorii care tergiversează dosarele, se implică ilegal în activitatea altor procurori sau manifestă un comportament nedemn riscă sancțiuni disciplinare. Prevederile se regăsesc într-un ghid metodic aprobat vineri, 14 august, de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), transmite IPN.

Potrivit CSP, în funcție de gravitatea și circumstanțele faptei, sancțiunile pot varia de la avertisment și mustrare până la eliberarea din funcția de procuror. De exemplu, într-un caz de tergiversare sistematică a mai multor dosare, CSP a dispus eliberarea procurorului din funcție.

Consiliul menționează că, în cazul tergiversării dosarelor, procurorii pot răspunde disciplinar dacă întârzierea le este imputabilă și nu are o justificare rezonabilă. Totodată, întârzierile determinate de complexitatea cauzei, de numărul mare de participanți, de acțiunile altor autorități sau de lipsa de personal nu le pot fi imputate procurorilor.

În același timp, ghidul vizează intervențiile ilegale în activitatea procurorilor și împiedicarea activității Inspecției procurorilor, inclusiv prin refuzul accesului la documente, prezentarea unor informații false sau ignorarea intenționată a solicitărilor inspectorilor. Într-unul dintre cazurile prezentate în document, gravitatea faptelor și cumulul mai multor abateri au dus la eliberarea procurorului din funcție.

O altă categorie este răspunderea disciplinară pentru modul în care se comportă un procuror, atât la serviciu, cât și în viața personală. Ghidul menționează, printre exemple, adresările ofensatoare la adresa colegilor, tonul ridicat, ostil sau autoritar, limbajul nepotrivit și comportamentul agresiv.

CSP menționează că ghidul nu are forță juridică obligatorie, fiind un instrument destinat uniformizării modului în care Inspecția procurorilor, Colegiul de Disciplină și Etică și CSP examinează și califică abaterile disciplinare.