Moara de vânt din satul Gaidar, construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, își va redeschide curând ușile, inclusiv în calitate de obiectiv turistic.

Uniunea Europeană va finanța restaurarea și conservarea acesteia, în cadrul Programului UE „Măsuri de promovare a încrederii”, implementat de PNUD.

„Schițele de proiect pentru restaurarea morii de vânt din satul Gaidar au fost deja elaborate, în baza regulamentelor locale și internaționale privind conservarea patrimoniului cultural. Obiectivul reabilitării morii de vânt este păstrarea tuturor elementele originale. Evaluarea stării și condițiilor actuale ale morii de vânt a constatat că o mare parte din elemente sunt funcționale. Unele urmează a fi restaurate sau conservate, iar altele înlocuite cu piese noi, însă păstrând autenticitatea”, anunță PNUD.

În urma procesului de restaurare și conservare, moara de vânt va deveni din nou funcțională. Astfel, vizitatorii vor putea urmări procesul de măcinare a făinii. Capacitatea de lucru a morii este mică, de doar câteva zeci de kilograme pe zi, însă suficientă pentru a face o incursiune în istorie.

„De asemenea, moara de vânt de la Gaidar va fi inclusă în circuitul turistic. Pentru vizitatori vor fi amenajate spații de agrement. Doritorii vor participa la gătirea preparatelor cu specific local, din făină proaspăt măcinată. Vor fi construite foișoare, conform schiței de proiect. Spațiile adiționale vor fi construite și amenajate de primăria locală. La această etapă este anunțat concursul public la care pot participa companiile care ar putea efectua lucrările de restaurare și conservare. Compania va fi selectată în conformitate cu procedurile de achiziții ale PNUD. Detalii despre condițiile de participare la concurs, precum și despre modul de pregătire și depunere a dosarului sunt accesibile aici”, se mai arată în comunicat.

Moara de vânt din satul Gaidar a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea. Este în întregime din lemn, inclusiv mecanismele care prelucrează cerealele. Moara a activat până în anul 2005. Asemenea mori de vânt mai sunt patru în toată Republica Moldova, iar dintre acestea doar cea din Gaidar este în stare bună, comparativ cu celelalte. Unicitatea morii de vânt constă în faptul că o singură persoană poate gestiona toate procesele din interior.

Moara de vânt din satul Gaidar face parte din un program comprehensiv de restaurare și conservare a zece obiective cultural-istorice de pe ambele maluri ale Nistrului. Programul Uniunii Europene „Măsuri de promovare a încrederii” (2019-2023), implementat de PNUD, contribuie la consolidarea încrederii între locuitorii de pe ambele maluri ale râului Nistru, prin implicarea lor în proiecte comune de dezvoltare.

#moara #PNUD #UE

Agricultura, exporturile și procesarea producției agricole ar reprezenta principalii factori care vor susține creșterea economiei Republicii Moldova în acest an. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri 4 septembri că după trei ani consecutivi de scădere a exporturilor de produse agroalimentare, începând cu trimestrul III al anului 2025 se observă o revenire semnificativă.

„În acest an, ceea ce va mișca economia în sus este producția agricolă, exporturile și procesarea. Avem o îmbunătățire a situației, după ce timp de trei ani am avut o scădere continuă a tot ceea ce înseamnă exportul de producție agricolă”, a declarat Veaceslav Ioniță în cadrul unei emisiuni.

Potrivit expertului, după ce exporturile de produse agroalimentare au scăzut timp de trei ani de la aproximativ 1,940 de miliarde de euro la 1,390 de miliarde de euro, începând cu trimestrul III al anului 2025 acestea au revenit pe creștere.

„După trei ani la rând când exporturile moldovenești au scăzut continuu, din trimestrul trei al anului 2025 Republica Moldova înregistrează o creștere a exporturilor. Dacă scăderea a fost timp de trei ani de 550 de milioane de euro, de la 1,940 de miliarde de euro la 1,390 de miliarde de euro, din trimestrul trei 2025 se înregistrează o creștere a exporturilor de 400 de milioane de euro, ajungând la 1,790 de miliarde de euro”, a explicat Ioniță.

În opinia economistului, ritmul de revenire este unul semnificativ, iar agricultura reprezintă principalul factor care a determinat creșterea exporturilor moldovenești.

„Cel puțin la capitolul producția agro-alimentară avem un motor de creștere. Factorul de bază care a dus la creșterea exporturilor moldovenești este agricultura”, a subliniat economistul.

Performanța excepțională din 2022, afirmă expertul, a fost determinată de o combinație favorabilă între o recoltă foarte bună și prețuri ridicate pe piețele externe. În acel an, exporturile de produse agroalimentare au ajuns la aproape 2 miliarde de euro. Revenirea exporturilor agroalimentare este determinată în special de câteva categorii de produse. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la: semințe oleaginoase – de peste 200 de milioane de euro; cereale – de 90,9 milioane de euro; ulei – de 75,5 milioane de euro; fructe – 30,4 milioane de euro; reziduuri din industria alimentară – 13 milioane de euro. În același timp, unele categorii au înregistrat scăderi. Exporturile de legume s-au redus cu 3,8 milioane de euro, iar cele de băuturi alcoolice – cu 36,7 milioane de euro.

Veaceslav Ioniță a atras atenția și asupra evoluției balanței comerciale cu produse agroalimentare. Dacă în 2008 aceasta pentru prima dată a înregistrat o valoare negativă de aproape 20 de milioane de euro, în trimestrul II al anului 2025, calculat în valoare anuală, deficitul, pentru a doua oară în istoria țării și sperăm că și pentru ultima, a ajuns la 60 de milioane de euro. În prezent, situația se îmbunătățește, întrucât, deși importurile cresc, exporturile avansează într-un ritm mult mai rapid. Totuși, Republica Moldova este încă departe de performanța înregistrată în 2022, când balanța comercială cu produse agroalimentare a fost pozitivă cu aproximativ 600 de milioane de euro.

„La producția agricolă primară balanța comercială a fost întotdeauna pozitivă. Dar mai bine ar fi dacă această balanță va fi pozitivă și în ceea ce privește industria de procesare a producției agricole, unde situația rămâne a fi destul de complicată”, a precizat expertul.

Una dintre principalele provocări identificate este structura exporturilor. Dacă până în 2010 exporturile de produse finite dominau comerțul agroalimentar, în prezent situația este practic inversă. În anii 2000, aproximativ 75% din producția agroalimentară exportată era reprezentată de produse finite, iar materia primă constituia circa 25%. În prezent, produsele finite reprezintă aproximativ 31%, cu o valoare de 554 de milioane de euro, în timp ce materia primă constituie 69%, respectiv circa 1,235 de miliarde de euro.

„Începând cu 2024 avem o creștere bruscă a exporturilor de materie primă, iar scăderea din ultima perioadă a fost determinată de scăderea producției finite, în special a exportului de ulei de floarea soarelui”, a explicat Ioniță.

Potrivit expertului, există în prezent o ușoară revenire și în ceea ce privește exporturile de produse finite, însă situația este influențată pozitiv de exportul de ulei de floarea-soarelui și negativ de exporturile de producție alcoolică.

„Avem o înviorare de 20 de milioane de euro, după o scădere continuă de trei ani”, a menționat acesta.

În ceea ce privește produsele alimentare procesate și băuturile, balanța comercială continuă să fie negativă. Pentru prima dată, în trimestrul III al anului 2024, a fost înregistrat un deficit de aproape 7 milioane de euro. Situația s-a deteriorat ulterior, deficitul ajungând la 223 de milioane de euro în trimestrul III al anului 2025. În trimestrul II al anului 2026, acesta s-a redus la 160 de milioane de euro. „Situația se îmbunătățește, dar tot rămâne negativă balanța comercială cu produse alimentare procesate”, a spus Veaceslav Ioniță.

În același timp, importurile de produse agroalimentare s-au stabilizat la puțin peste 700 de milioane de euro, fără creșteri semnificative. Expertul consideră că îmbunătățirea este determinată în special de creșterea exporturilor. Unul dintre cele mai dinamice segmente este cel al semințelor oleaginoase și al uleiului de floarea-soarelui. Recordul anterior, înregistrat în 2022, a fost de 725 de milioane de euro. După o scădere până la 451 de milioane de euro în 2024, exporturile au crescut la 731 de milioane de euro în trimestrul II al anului 2026.

„Dacă în 2022 exportul de semințe oleaginoase și de ulei de floarea soarelui erau practic la același nivel, în 2026, trimestrul doi, s-a exportat masiv semințe oleaginoase”, a explicat expertul.

Și prețurile la floarea-soarelui au început să crească în 2026, atât la export, cât și la producător, după evoluțiile mai slabe din anii precedenți. În cazul cerealelor, exporturile au atins un record de 378 de milioane de euro în 2022, față de doar 102 milioane de euro în 2020. După o scădere până la 234 de milioane de euro în 2025, exporturile de cereale au ajuns la 303 milioane de euro în trimestrul II al anului 2026. „Și la cereale, după o scădere continuă de trei ani, avem o înviorare a situației. Oricum, la cereale situația este complicată”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

În cazul grâului, principala problemă este prețul. Dacă în trimestrul III al anului 2022 prețul mediu de export era de 5,8 lei pentru un kilogram, acesta a coborât la 3,6 lei în trimestrul III al anului 2025 și a crescut ușor, până la 3,9 lei, în trimestrul II al anului 2026. Prețul intern este de aproximativ 3,1 lei pentru un kilogram.

„Astăzi, un producător moldovean care vinde grâu o face la jumătate din valoarea pe care a avut-o în 2022”, a menționat economistul.

Un alt segment important al exporturilor agroalimentare, cel al producției alcoolice, a cunoscut o evoluție negativă după rezultatele bune din 2024. Creșterea de până atunci a fost susținută în mare parte de accesul pe o piață nouă – cea a Statelor Unite ale Americii – și de exportul unui produs nou, vermutul. Ulterior, introducerea unor taxe vamale pentru produsele importate din Republica Moldova pe piața americană a afectat acest segment. Astfel, dacă în 2024 exporturile de produse alcoolice au fost 251 de milioane de euro, în trimestrul II al anului 2026 acestea au scăzut la 211 milioane de euro.

Veaceslav Ioniță a evidențiat și evoluția exporturilor de producție agricolă raportate la PIB. Dacă în 1997 acestea reprezentau 27,7% din PIB, ponderea a scăzut la 16,4% în 2005 și la 8,4% în 2008. Ulterior, indicatorul a crescut la 11,6% în 2017 și la 13,2% în 2022, pentru ca în 2025 să ajungă la 8,9%. În trimestrul II al anului 2026, ponderea a crescut la 9,7%.

„La sfârșitul anului sper să fie depășit 10%. Tendința este una bună”, a conchis expertul.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, revenirea exporturilor agricole reprezintă un semnal pozitiv pentru economia Republicii Moldova, însă consolidarea acestui motor de creștere depinde de capacitatea economiei de a trece de la exportul de materie primă la exportul de produse agricole procesate, cu valoare adăugată mai mare.