Moara de vânt din satul Gaidar, construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, își va redeschide curând ușile, inclusiv în calitate de obiectiv turistic.

Uniunea Europeană va finanța restaurarea și conservarea acesteia, în cadrul Programului UE „Măsuri de promovare a încrederii”, implementat de PNUD.

„Schițele de proiect pentru restaurarea morii de vânt din satul Gaidar au fost deja elaborate, în baza regulamentelor locale și internaționale privind conservarea patrimoniului cultural. Obiectivul reabilitării morii de vânt este păstrarea tuturor elementele originale. Evaluarea stării și condițiilor actuale ale morii de vânt a constatat că o mare parte din elemente sunt funcționale. Unele urmează a fi restaurate sau conservate, iar altele înlocuite cu piese noi, însă păstrând autenticitatea”, anunță PNUD.

În urma procesului de restaurare și conservare, moara de vânt va deveni din nou funcțională. Astfel, vizitatorii vor putea urmări procesul de măcinare a făinii. Capacitatea de lucru a morii este mică, de doar câteva zeci de kilograme pe zi, însă suficientă pentru a face o incursiune în istorie.

„De asemenea, moara de vânt de la Gaidar va fi inclusă în circuitul turistic. Pentru vizitatori vor fi amenajate spații de agrement. Doritorii vor participa la gătirea preparatelor cu specific local, din făină proaspăt măcinată. Vor fi construite foișoare, conform schiței de proiect. Spațiile adiționale vor fi construite și amenajate de primăria locală. La această etapă este anunțat concursul public la care pot participa companiile care ar putea efectua lucrările de restaurare și conservare. Compania va fi selectată în conformitate cu procedurile de achiziții ale PNUD. Detalii despre condițiile de participare la concurs, precum și despre modul de pregătire și depunere a dosarului sunt accesibile aici”, se mai arată în comunicat.

Moara de vânt din satul Gaidar a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea. Este în întregime din lemn, inclusiv mecanismele care prelucrează cerealele. Moara a activat până în anul 2005. Asemenea mori de vânt mai sunt patru în toată Republica Moldova, iar dintre acestea doar cea din Gaidar este în stare bună, comparativ cu celelalte. Unicitatea morii de vânt constă în faptul că o singură persoană poate gestiona toate procesele din interior.

Moara de vânt din satul Gaidar face parte din un program comprehensiv de restaurare și conservare a zece obiective cultural-istorice de pe ambele maluri ale Nistrului. Programul Uniunii Europene „Măsuri de promovare a încrederii” (2019-2023), implementat de PNUD, contribuie la consolidarea încrederii între locuitorii de pe ambele maluri ale râului Nistru, prin implicarea lor în proiecte comune de dezvoltare.

#moara #PNUD #UE

Agricultorii români cer control strict și trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene care vor tranzita Republica Moldova și vor ajunge în România, inclusiv în portul Constanța. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților de la București să verifice originea, cantitatea, traseul și destinația mărfurilor până la ieșirea acestora din țară.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și conducerii Parlamentului României, fermierii cer explicații despre modul în care statul român va controla aceste transporturi și cum va preveni ca cerealele declarate în tranzit să rămână pe piața românească.

„Agricultorii români au experimentat deja şi ştiu că prin creşterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor româneşti la capacităţile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare şi operare portuară. În lipsa unor controale reale, există şi riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piaţa românească”, au transmis aceștia.

Fermierii mai susțin că o atenție specială trebuie acordată cerealelor care intră în România după ce tranzitează Republica Moldova. Ei cer ca autoritățile din România, Moldova și Ucraina să facă schimb de informații astfel încât traseul mărfurilor să poată fi urmărit și verificat.

Aceștia vor să știe, între altele, ce instituții verifică originea, cantitatea, calitatea și destinația cerealelor, dacă sunt respectate normele europene privind reziduurile și pesticidele și cum este urmărit transportul de la intrarea în România până la ieșirea din țară.

De asemenea, organizațiile agricole cer măsuri pentru ca cerealele ucrainene aflate în tranzit să nu fie descărcate sau comercializate în România și să nu fie schimbată destinația declarată.

Alianța susține că majorarea fluxurilor de mărfuri ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura logistică a României și ar putea afecta accesul fermierilor români la transport, spații de depozitare și servicii portuare.

„Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile”, se arată în scrisoarea deschisă.

Fermierii cer și date despre cantitățile de cereale ucrainene care intră și tranzitează România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova. Ei vor ca aceste informații să fie prezentate în funcție de punctul de intrare și ieșire, ruta și tipul de transport, precum și perioada în care au fost transportate mărfurile.

Precizăm că, în data de 10 august, Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra transportului mărfurilor ucrainene pe calea ferată, inclusiv pe tronsonul care traversează teritoriul Moldovei. Pentru aceste transporturi, Chișinăul oferă o reducere de 50% la tariful de tranzit feroviar.

Ucraina estimează că în anul agricol 2026 va transporta până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. Republica Moldova vrea să atragă aproximativ 10% din acest volum, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare pentru Calea Ferată a Moldovei (CFM). În paralel, autoritățile de la Chișinău spun că lucrează la creșterea capacității CFM pentru a putea gestiona volume mai mari de mărfuri.