Agenția „Moldsilva” în calitate de Administrator al Fondului Cinegetic Național anunță despre noile reguli cu privire la sezonul de vânătoare 2022-2023, pe terenurile deschise, în afara fondului forestier, la vulpi și șacali:

„Se permite vânătoarea de vulpi și șacali la o distanță mai mare de 5 km de la frontiera cu Ucraina. Se permite vânătoarea de vulpi și șacali la o distanță mai mare de 300 m de la periferia altor localități. Se permite vânătoarea de vulpi și șacali la o distanță mai mare de 1 km de la unitățile militare, centrele de instruire ale Armatei Naționale și Aeroportul Internațional Chișinău, Aeroportul Internațional Mărculești, Aeroportul Internațional Bălți și Aeroportul Internațional Cahul”, se arată în comunicatul agenției.

Potrivit „Moldsilva”, ambele specii atât vulpea cât și șacalul sunt purtătoare ale unor boli, precum rabia, bruceloza, leptospiroza, râia etc..

„Depășirea considerabilă a normelor ecologice privind numărul acestor specii este o amenințare reală, care conduce la degradarea diversității speciilor de animale sălbatice, scăderea semnificativă a efectivului cinegetic și apariția mai multor maladii, totodată acest lucru reprezintă o amenințare nu numai pentru animalele sălbatice, ci și pentru întreaga societate, subsidiar, apreciem înțelegerea Ministerului Mediului în intenția de a gestiona prin vânătoare populația unei specii invazive la nivel european, așa cum este șacalul. Așadar, recomandăm participanților la acțiunile de vânătoare propriu-zise, să respecte cu strictețe regulile de securitate, de port și folosire a armei de foc și în general a cadrului normativ cu incidență în domeniu”, se mai precizează în comunicat.

Dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova sunt obligatorii pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților economici şi instituțiilor publice, precum și pentru cetățenii și alte persoane aflate pe teritoriul Republicii Moldova.

#reguli #sacali #vanatoare #vulpi

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.