Agenția Națională Transport Auto (ANTA) a publicat noile tarife provizorii plafon pentru serviciile regulate de transport rutier de persoane, care sunt aplicate din 5 iunie 2026. Astfel costul pentru un kilometru s-a majorat cu 3% față de 29 mai când au fost stabilite tarifele plafon.

Potrivit deciziei instituției, pentru transportul interraional de pasageri a fost stabilit un tarif provizoriu plafon de 1,04 lei pentru fiecare kilometru parcurs de un pasager.

De exemplu, pe una dintre cele mai lungi rute din țară, Chișinău–Briceni, cu o distanță de aproximativ 250 de kilometri, prețul maxim al unui bilet calculat la noul tarif-plafon de 1,04 lei/km ar ajunge la circa 260 de lei. Comparativ, la plafonul anterior de 1,01 lei/km, aceeași călătorie ar fi costat aproximativ 252,5 lei, ceea ce înseamnă o majorare de circa 7,5 lei pentru un pasager.

Actualizarea tarifelor vine în contextul modificării prețului motorinei, unul dintre principalii indicatori utilizați la calcularea costurilor de transport. Conform datelor publicate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, prețul mediu al unui litru de motorină în perioada 29 mai – 4 iunie 2026 a constituit 28,02 lei.

Menționăm că din 29 mai ANTA a aprobat tarife-plafon reduse pentru transportul de pasageri, diferențiate în funcție de categoria de confort a vehiculelor. Astfel, pentru cursele interraionale, tariful maxim a fost stabilit la 0,89 lei/km pentru vehiculele din categoria de confort II și la 1,01 lei/km pentru categoria de confort I.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANTA #pret bilet #rutiera

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.