Bogdan Drăghici, individul care s-a izbit cu mașina de gardul ambasadei ruse de la București și a decedat pe loc, a publicat cu o seară înainte un mesaj pe rețelele de socializare. Bărbatul pare să fi elogiat Kievul și să fi avut clipe de nostalgie pentru momentele pe care le-a trăit acolo alături de familie.

În ultima sa postare, individul susține că măsurile care se iau împotriva Rusiei nu sunt suficiente pentru a opri războiul. Totodată, el își amintește despre călătoria pe care a avut-o în capitala ucraineană încă în 2019, alături de fiica sa.

„Și eu sunt ucrainean! Ar fi minunat să ne considerăm toți ucraineni, până când se va sfârși definitiv războiul oribil, care pune în pericol de moarte întreaga omenire! Pare atât de departe primăvara lui 2019, când mi-am serbat ziua de naștere la Kiev, într-o metropola strălucitoare, populată de oameni fericiți să savureze o primăvară superbă. Eram acolo cu fiica mea la un turneu de scrimă și încercam să îmbinăm utilul cu plăcutul, trecând în revistă, în timpul liber, atracțiile turistice ale capitalei Ucrainei..(…)

Eram fericiți la Kiev! Părea atunci un scenariu SF, ca locurile acelea sa fi fost invadate trei ani mai târziu de un război devastator, ca poporul ucrainean să fi fost bombardat fără milă, ca acel mall, în care căutasem suveniruri si cadouri pentru cei de acasă, să fi fost pulverizat în martie 2022 de rachete lansate de clona lui Hitler.(…)

Este atât de trist că lumea democratică nu reacționează prompt și ferm, pentru a reinstaura pacea, pentru a-l pedepsi rapid pe dictatorul însetat de sânge nevinovat, pentru a arăta că există solidaritate umană, pentru a demonstra că ultimul război mondial nu mai poate avea loc și că planeta asta nu poate fi distrusă de oameni, pentru că ororile istoriei nu mai pot fi repetate.(…)

Nevinovați mor în fiecare clipă în Ucraina. De ce nu au fost expulzați diplomații Rusiei, de ce nu au fost transformate ambasadele dictatorului rus în centre pentru refugiații ucraineni? Dacă nici acum nu ne declarăm toți ucraineni și nu acționăm solidar pentru a mai avea un viitor civilizația umană, atunci nu vom mai avea o altă ocazie, pentru că vom trăi un sfârșit apocaliptic. Și vom fi vinovați, că nu am făcut totul pentru a dovedi că merităm să mai populam această planetă mult prea încercată. Să fim cu toții ucraineni și să salvăm prezentul și viitorul civilizației umane”, scria Drăghici.

În ziua următoare, conform presei de peste Prut, bărbatul a fost condamnat la 15 ani de pușcărie pentru abuzarea minorilor și viol. Acesta și-ar fi maltratat copila vitregă, deși în spațiul public era considerat părinte-model, fiind și președinte al Alianței Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor din România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În 2019, anul de care își amintește bărbatul în postarea sa, soția l-a denunțat forțelor de ordine. Drăghici a fost reținut și s-a aflat timp de un an în arest, apoi a fost plasat sub control judiciar, iar femeia a cerut fără succes ordonanță de protecție pentru fiica minoră.

Marți seara Bogdan Drăghici a intrat cu mașina în gardul ambasadei ruse de la București, circulând cu viteză excesivă. Acesta a ignorat solicitările pazei de a se opri și s-a izbit violent cu mașina de construcția metalică, amplasată lângă misiunea diplomatică. În urma accidentului, mașina a fost cuprinsă de flăcări, iar bărbatul a decedat pe loc. Versiunea preliminară a forțelor de ordine de la București este că bărbatul ar fi provocat intenționat incidentul.

#ambasada rusă la București #Bogdan Drăghici #București #incendiu ambasada rusă la București

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.