Petru Iarmaliuc, procurorul care a instrumentat dosarul în care este vizat fostul șef de stat, Igor Dodon, vine joi, 14 septembrie curent, la ședința Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) cu o adresare publică. Vizează „apărarea onoarei și demnității”. Alte detalii nu se cunosc deocamdată. Cu o adresare similară vine și un alt procuror. Este vorba de Marta Bîzgan. Ședința CSP va începe la ora 14:00.

Precizăm că Petru Iarmaliuc și-a început cariera de procuror la Procuratura municipiului Chișinău în decembrie 2019, iar la Procuratura Anticorupție a lucrat un an și zece luni. Funcționarul a fost transferat, din nou, la Procuratura mun. Chișinău, în august 2023, după modificarea unor legi ce țin de activitatea procurorilor, adoptate de Parlament pe 31 iulie 2023.

Adițional, Actualul CSP urmează să aprobe în aceeași ședință, bugetul Consiliului Superior al Procurorilor pentru anul 2024, dar și „Delegarea temporară a atribuțiilor președintelui Consiliului Superior al Procurorilor”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În data de 23 august curent, în cadrul Adunării Generale a Procurorilor, urma să fie votată noua componență a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Subiectul a fost însă amânat, întrucât unii candidați pentru funcția de membri ai CSP urmează să fie reevaluați de Comisia Pre-Vetting.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Angela Motuzoc, actuala președintă a CSP, a precizat pentru redacția Realitatea că actuala componență a Consiliului va funcționa până când nu va fi aleasă una nouă. Decizia de a amâna Adunarea Generală a procurorilor a fost susținută de 258 de participanți.

O nouă Adunarea Generală a Procurorilor va fi convocată după ce se vor desfășura reevaluările celor trei candidați. Este vorba despre Cristina Gladcov, Anatolie Gîrbu și Vitalie Codreanu.

#CSP #ordinea de zi #sedinta

Consumul mondial de vin a scăzut în 2025 cu aproximativ 570 de milioane de litri, echivalentul unei reduceri de 2,7% față de anul precedent, potrivit datelor OIV prezentate de AAWE Wine Economics.

La nivel global, consumul a coborât de la 21,37 miliarde de litri în 2024 la aproximativ 20,8 miliarde de litri în 2025.

Cea mai mare contribuție la declin a venit din Italia, unde consumul s-a redus cu 210,5 milioane de litri, sau 9,4%, până la puțin peste 2 miliarde de litri.

Statele Unite, cea mai mare piață de vin din lume, au înregistrat o scădere de 141,6 milioane de litri, respectiv 4,2%, până la 3,19 miliarde de litri.

Reduceri au fost raportate și în Germania, unde consumul a scăzut cu 80 de milioane de litri, în China cu 72 de milioane, iar în Franța cu 71,6 milioane de litri. China se remarcă printr-un declin procentual de 13%, consumul a coborât de la 552,8 milioane de litri la 480,8 milioane. O scădere și mai accentuată a fost înregistrată în Chile, de 17,5%.

Există însă și piețe care au mers în direcția opusă. Brazilia a înregistrat cea mai mare creștere în volum, cu 130,1 milioane de litri, ceea ce reprezintă un salt de 41,9% față de 2024. Consumul a ajuns astfel la 440,5 milioane de litri.

România se află, la rândul său, printre piețele cu cea mai puternică dinamică pozitivă. Consumul a crescut cu 34,7 milioane de litri, sau 11%, de la 315,3 milioane de litri în 2024 la 350 de milioane în 2025. România ocupă locul 14 în clasamentul mondial.

Creșteri au fost înregistrate și în Georgia, unde consumul a urcat cu 28,1%, până la 158,7 milioane de litri, în Mexic, cu 24,8%, și în Portugalia, cu 5,6%.