Operatorul gazoductului Nord Stream 1, care leagă Rusia de Germania a anunţat că sistemul său de conducte din Marea Baltică a suferit daune „fără precedent” într-o singură zi. Este vorba de fisuri la conductă, care au dus la scurgeri de gaz în largul mării.

„Distrugerea care a avut loc în aceeași zi simultan pe trei şiruri ale conductelor de gaze offshore ale sistemului Nord Stream este fără precedent. Nu este încă posibil să se estimeze momentul reparării infrastructurii prin care se transportă gazele”, se arată într-un comunicat al companiei.

În septembrie, Rusia a oprit pe termen nelimitat livrările de gaz către Europa prin gazodcutul Nord Stream 1 din cauza unei scurgeri de ulei la una dintre staţiile sale de compresoare.

Autoritatea maritimă suedeză a declarat marţi, 27 septembrie pentru CNN că au fost identificate trei scurgeri în conductele Nord Stream 1 şi Nord Stream 2, în apropiere de insula daneză Bornholm.

De asemenea, autoritatea suedeză a avertizat navele să păstreze distanţă de aproximativ 8 kilometri de locul scurgerilor şi a emis un avertisment pentru aeronave să zboare la o altitudine de 1.000 de metri. Un purtător de cuvânt a declarat că prima scurgere a fost raportată luni după-amiază, iar alte două scurgeri au fost identificate seara.

Purtătorul de cuvânt a mai spus că nu au investigat cauza scurgerilor şi nu au informaţii despre vreun contact între Nord Stream şi autoritatea maritimă, menţionând că responsabilitatea lor este să avertizeze navele referitor la scurgere.

Între timp, premierul danez Mette Frederiksen, care a calificat scurgerile ca fiind „foarte îngrijorătoare”, a afirmat că incidentul „subliniază urgenţa creşterii securităţii energetice în Europa”.

Luni, Nord Stream AG a anunţat că investighează motivele scăderii presiunii din conductă. În plus, autorităţile germane au anunţat o scădere a presiunii în Nord Stream 2, conducta dintre Rusia şi Germania care a rămas inactivă în urma războiului din Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marţi că Moscova este „extrem de îngrijorată” din cauza veştilor auzite.

Întrebat dacă ar fi putut fi o acţiune de sabotaj, Peskov a spus: „În acest moment, nu poate fi exclusă nicio posibilitate. Există o anumită distrugere a conductei şi nu putem exclude nicio posibilitate în ceea ce priveşte cauza înainte să apară rezultatele cercetării”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cazoduct #fisuri #Nord Stream 1 #Nord Stream 2 #scurgeri de gaze

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.