Majorările salariale anunțate pentru anul 2027 ar putea să nu însemne și mai mulți bani în buzunar pentru angajați. Motivul este inflația, care a ajuns deja la 11,2%, iar prețurile ar putea continua să crească. Avertismentul vine din partea vicepreședintelui Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), Sergiu Sainciuc.

Potrivit acestuia, dacă salariile vor fi majorate anul viitor doar pentru a ține pasul cu scumpirile, angajații nu vor simți o creștere reală a veniturilor.

„O majorare medie a salariilor pentru anul viitor ar presupune că am ajunge la zero, adică creșterea reală nu va fi simțită”, a declarat Sainciuc.

Cu alte cuvinte, dacă prețurile cresc la fel de mult ca salariile, angajații vor primi mai mulți bani pe hârtie, dar aceștia vor cumpăra aproximativ aceleași lucruri.

Ce se întâmplă cu salariile bugetarilor

Sainciuc atrage atenția și asupra modului în care va fi stabilită valoarea de referință, în baza căreia sunt calculate salariile unei mari părți dintre angajații din sectorul bugetar. În prezent, pentru o bună parte dintre bugetari, valoarea de referință este de 4.200 de lei. Sindicatele vor să înțeleagă mai clar cum va fi modificată această sumă în următorii ani. Sainciuc spune că există neclarități între evoluția economiei și valorile de referință prevăzute în scenariile pentru anii următori.

De exemplu, pentru anul 2028, sindicalistul a făcut un calcul potrivit căruia, dacă economia va crește cu 3,2%, valoarea de referință de 4.200 de lei ar trebui să ajungă la aproximativ 4.334 de lei. În scenariile analizate apare însă o valoare de 4.600 de lei.

”Dacă nu, suntem într-o contradicție”, a declarat Sainciuc.

Reprezentantul sindicatelor mai spune că, potrivit planurilor pentru următorii ani, fondul de salarizare din sectorul bugetar ar urma să crească cu aproximativ 8%, 10% sau chiar 12%. Aceste cifre ar putea permite majorări ale salariilor, însă întrebarea principală este cât de mult vor depăși acestea inflația. Dacă salariile vor crește mai repede decât prețurile, angajații vor avea o creștere reală a veniturilor. Dacă însă majorările vor fi absorbite de scumpiri, puterea de cumpărare nu va crește semnificativ.

”Ce ține de rata valorii de referință, bazându-ne pe creștere economică, este o contradicție. Trebuie să ne uităm la lucrul acesta”, a subliniat vicepreședintele CNSM.

Astfel, sindicatele cer clarificări privind modul în care vor fi stabilite salariile pentru 2027 și anii următori, în condițiile în care inflația poate reduce efectul majorărilor anunțate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#inflatia #salarii #Sindicate

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.