Președintele R. Moldova Maia Sandu trebuia să prezinte noua Strategie de Securitate Națională în Parlament încă în primul an de mandat. Declarația aparține fostului ministrul al Apărării, Anatol Șalaru, informează tvrmoldova.md.

”Ar fi fost culmea ca direcția noastră spre integrare europeană să lipsească din strategia națională de securitate. Acest document este unul care a suferit foarte mult de-a lungul anilor. Noi, la Ministerul Apărarii l-am elaborat în 2016 în conformitate cu cererile partenerilor externi, celor din NATO și au fost niște condiții în care noi trebuia să-l adoptăm în Parlament strategia națională de securitate, strategia națională de apărare dar și alte documente. Dar cu părere de rău le-am prezentat și pe urmă când au fost propuse Parlamentului au fost modificate în așa fel încât să-l împace și pe Dodon, și pe ruși. Iar Maia Sandu trebuia să prezinte acest document în Parlament încă în primul an de mandat. Nu cu întîrziere de trei ani, nu s-au făcut modificări de frica Rusiei, asta este, trebuie să recunoaștem. Sper să-l voteze Parlamentul pentru că este în favoarea noastră”, a spus Șalaru.

Igor Munteanu, fost ambasador al R. Moldova în SUA, preşedinte CUB susține că documentul în sine este foarte important, pentru că presupune nu doar o biblie a sectorului de securitate și apărare presupune un anumit angajament al instituțiilor statului.

”Care fac parte din această comunitate de autorități responsabile angajate să-și coordoneze acțiunile, să lucreze pentru același scop: protecția cetățeanului și prevenirea amenințătilor și pericolelor de securitate, iar pericoale și riscuri avem foarte multe. Am observat multe scăpări, multe lucruri s-au spus în limbaj izotopic. Vă dau câteva exemple. În primul rând lipsește o componentă importantă de protejare a infrastructurii critice, din acest document. Infrastructura critică poate fi amenințată și pe timp de pace și pe timp de război. A doua scăpare importantă este că iarăși, referința la NATO se face în mod izopic. Nu se dezvoltă decât un anumit parteneriat special cu NATO”, menționează Igor Munteanu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#NATO #parlament #vot

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.