Germania solicită înăsprirea regulilor privind eliberarea vizelor Schengen pentru cetăţenii ruşi, ca parte a unui nou pachet de sancţiuni pe care Uniunea Europeană îl pregăteşte împotriva Moscovei, relatează dpa, citată de Agerpres.

Un document de poziţie al guvernului german, obţinut de agenţia de presă, cere implementarea completă a liniilor directoare adoptate în 2022 de Comisia Europeană, care urmăresc să restricţioneze acordarea vizelor pentru călătorii turistice sau de cumpărături în statele UE.

Conform datelor oficiale, în 2024 consulatele din Rusia au emis aproximativ 542.000 de vize Schengen pe termen scurt – cu 20% mai multe decât în 2023, dar încă sub nivelurile de dinaintea pandemiei. Italia (peste 152.000 de vize), Franţa (124.000), Spania (111.000) şi Grecia (aproape 60.000) se numără printre ţările care au acordat cele mai multe. În comparaţie, Germania a eliberat doar 17.000 de vize.

Ministerul german de Externe subliniază că a redus drastic eliberarea vizelor pentru cetăţenii ruşi imediat după declanşarea invaziei în Ucraina, în 2022, numărul acestora scăzând cu peste 90% faţă de nivelul din 2019. Abordarea vizează în special persoanele care sprijină Kremlinul sau răspândesc propagandă de război.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Orientările Comisiei Europene din 2022 recomandă „o abordare foarte strictă” pentru vizele turistice, în condiţiile în care scopul acestor călătorii este mai greu de verificat decât în cazul vizitelor pentru afaceri, motive familiale sau medicale.

În paralel, Comisia ar putea propune noi reguli privind vizele, în timp ce Germania şi Franţa pledează pentru sancţiuni actualizate care să vizeze direct compania rusă Lukoil, firmele de servicii conexe, dar şi lacunele financiare exploatate de Moscova, inclusiv prin bănci ruse, instituţii străine conectate la sistemul de plăţi SPFS şi operatori de criptomonede din Asia Centrală.

#Schengen #UE

Republica Moldova este „elevul cu cele mai bune rezultate” în procesul de aderare la Uniunea Europeană, susține comisarul european pentru Extindere, Marta Kos. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru France 24, în care oficiala europeană a vorbit despre evoluțiile țărilor candidate și despre perspectivele extinderii UE.

Potrivit Martei Kos, Moldova se numără printre cele patru țări aflate în fruntea procesului de aderare, alături de Muntenegru, Albania și Ucraina.

„Muntenegru, care este cu adevărat în frunte, ar putea finaliza negocierile tehnice la sfârșitul anului și apoi să devină membru în 2028. Albania este pe drumul cel bun. Moldova înregistrează rezultate din ce în ce mai bune și, desigur, și Ucraina”, a declarat Kos.

Comisarul european a făcut însă o distincție între țara aflată cel mai aproape de finalizarea negocierilor și țara cu cele mai bune rezultate în procesul de reforme. În acest context, ea a evidențiat Republica Moldova.

„Moldova este elevul cu cele mai bune rezultate din clasa mea”, a spus Marta Kos, menționând că țara noastră și-a început procesul de aderare mult mai târziu decât statele candidate din Balcanii de Vest.

Kos a subliniat că 2026 este un an important pentru extinderea Uniunii Europene. În primele nouă luni ale anului, UE a deschis și închis mai multe capitole de negociere decât în oricare alt an din ultimii 25 de ani, potrivit oficialei europene.

În același timp, ea a atras atenția că ritmul reformelor diferă de la o țară candidată la alta. În cazul statelor din Balcani, această situație ar putea duce la realocarea unor fonduri europene în valoare de 330 de milioane de euro.

„Uniunea Europeană nu este o organizație de caritate. Pentru a putea ajuta economiile și societățile lor să se dezvolte, acestea trebuie să implementeze reformele, iar noi oferim banii doar dacă acest lucru se întâmplă”, a explicat Marta Kos.

Potrivit acesteia, Muntenegru a implementat până acum 91% dintre reformele asumate, în timp ce Bosnia și Herțegovina are o rată de implementare de zero, în contextul în care autoritățile nu au ratificat două acorduri necesare pentru deblocarea finanțării europene.