Bogdan Aurescu și Nicu Popescu au avut consultări în cadrul primei Conferințe privind securitatea Mării Negre. La întrevedere a participat și ministrul Apărării de la Chișinău, Anatolie Nosatîi.

Șefii diplomațiilor de la Chișinău și București au analizat stadiul eforturilor de integrare europeană a Republicii Moldova, cu accent asupra îndeplinirii celor nouă recomandări ale Comisiei Europene din iunie 2022 și, pe un plan mai larg de implementare a reformelor asumate de Guvernul de la Chișinău. În context, au fost abordate și modalitățile de sprijin din partea României, atât sub aspect politic, cât și de expertiză. Discuțiile au vizat și urmările războiului din Ucraina, precum și provocările hibride de securitate pe care le întâmpină Republica Moldova.

„Astfel, ministrul Bogdan Aurescu a evocat stadiul inițiativei sale, prezentată în reuniunea Consiliului Afaceri Externe din 20 februarie 2023, de creare a unui regim de sancțiuni pentru contracararea acțiunilor de destabilizare la adresa Republicii Moldova și a ordinii constituționale a acesteia. Șeful diplomației române a prezentat demersurile întreprinse de MAE al României în relația cu statele membre ale UE și cu instituțiile europene, în vederea parcurgerii într-un ritm cât mai rapid a etapelor necesare la nivel comunitar pentru adoptarea acestui regim. Ministrul Popescu a exprimat aprecierea deosebită a Chișinăului pentru această inițiativă”, transmite Ministerul de Externe de la București.

Oficialii au mai discutat și despre principalele măsuri la nivelul UE și NATO, pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova. Este vorba despre lansarea Misiunii de Parteneriat UE în Republica Moldova (EUPM Moldova), a cărei înființare a fost susținută de România.

Bogdan Aurescu a reiterat că România continuă să contribuie la programele NATO de dezvoltare a capacităților de apărare ale Republicii Moldova, inclusiv prin alocarea unei sume de 750.000 de dolari în acest scop, suplimentar celor 600.000 de dolari deja oferiți.

„Totodată, au fost discutate proiectele prioritare de pe agenda sectorială bilaterală, îndeosebi rezultatele de etapă ale demersurilor de extindere a interconectărilor de energie electrică și a infrastructurii de transport, precum și a capacității de tranzit la frontiera dintre România și Republica Moldova. Miniștrii au mai abordat stadiul implementării proiectelor bilaterale finanțate de România, în special în baza Acordului bilateral privind asistența nerambursabilă în valoare de 100 de milioane de euro”, mai precizează MAE de la București.

Bucureștiul și Chișinăul vor coopera în procesul de pregătire a Summitului Comunității Politice Europene, care va avea loc pe 1 iunie la Chișinău, dar și la organizarea celei de-a patra reuniuni ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, care va fi organizată la toamnă în Capitală.

La rândul său, Popescu a mulțumit pentru invitația de a participa la cea de-a doua reuniune trilaterală Moldova-Ucraina-România și pentru suportul Bucureștiului în procesul nostru de aderare la UE.

„Am folosit această ocazie pentru a-i mulțumi omologului meu român pentru sprijinul diplomatic necondiționat oferit Republicii Moldova în parcursul nostru european. Am vorbit și despre cooperarea noastră excelentă în diverse domenii și am salutat faptul că legăturile dintre Republica Moldova și România devin tot mai puternice, inclusiv prin proiecte concrete de infrastructură, construcție de poduri, a noi linii electrice, precum și multe alte proiecte ce vin sa dezvolte Moldova în beneficiul tuturor cetățenilor. Îți mulțumesc, Bogdan, pentru sprijinul tău și al României în procesul nostru de aderare la UE”, a spus șeful diplomației de la Chișinău.

#Aurescu #București #Popescu #România-Moldova-Ucraina #trilaterala

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.