Sandu, despre Sputnik-V: „M-aș bucura să avem vaccin suficient, astfel încât cetățenii să poată să aleagă”

Sănătatea oamenilor din Republica Moldova este prioritatea nr. 1 a echipei prezidențiale, ceea ce înseamnă că se vrea să se asigure accesul populației la vaccin și pentru asta au loc discuții, în special, cu platforma Covax. Declarații pe subiectul în cauză au fost făcute de președinta Maia Sandu la conferința de presă susținută împreună cu președintele Consiliului European, Charles Michel, aflat duminică la Chișinău. La aceeași conferință, a fost întrebată repetat și despre vaccinul rusesc Sputnik-V care a fost înregistrat de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM).

„Prioritatea numărul 1 este să salvăm vieți. Cel mai mare pericol azi este Covid-19, ceea ce trebuie să facem este să asigurăm țara cu vaccin. Să avem vaccin pentru cât mai mulți oameni și să ne asigurăm că este unul de calitate. … Atunci când am făcut declarațiile cu referire la faptul că „trebuie să fie înregistrate de OMS”, am pornit de la o decizie anterioară a CNESP care spunea asta. Între timp, am văzut decizia instituției responsabile – Agenția Medicamentului care a înregistrat vaccinul. Este de competența sa. Președinția nu are compentența respectivă. Eu m-aș bucura să avem vaccin suficient, astfel încât cetățenii să poată să aleagă pe care să și-l administreze”, a declarat Maia Sandu.

Cât despre de ce Igor Dodon a anunțat despre înregistrarea Sputnik-V, președinta a replicat că este un alt subiect. „Vaccinul (n.r. Sputnik-V) a fost înregistrat de către o instituție a statului”, a conchis aceasta.

Înainte de întrebarea cu referire la vaccinul în cauză, Maia Sandu a amintit că „datorită încrederii dintre noi, România și Cehia ne-au oferit cantități substanțiale de echipamente medicale și de protecție personală, ce ajută medicii moldoveni să lupte cu virusul mai bine pregătiți”. „Echipa Europa e alături de Moldova. Medicii noștri sunt recunoscători pentru asta, după cum ați auzit și dumneavoastră din discuția pe care am avut-o acum câteva minute”.

„Această încredere e fundamentul bunei noastre relații. Datorită ei am semnat, la începutul acestei săptămâni, acordul de finanțare cu Comisia Europeană privind „Contractul de Reziliență COVID-19 pentru Republica Moldova”. Vom depune toate eforturile pentru a asigura că cele 15 milioane de euro vor veni în sprijinul celor mai mult afectați de criza pandemică.

Sănătatea oamenilor din Republica Moldova este prioritatea mea numărul unu, în acest moment. Echipa de la președinție se preocupă de aducerea vaccinului în țara noastră din prima zi a mandatului meu de Președinte. Primele 21.600 de doze de vaccin oferite de România au ajuns ieri în țară, și sperăm că alte 14.400 de doze, livrate prin platforma Covax, vor sosi săptămâna viitoare. Ele vor merge către medici și lucrătorii medicali din prima linie de luptă cu pandemia. Avem semnale din Lituania că sunt dispuși și ei să caute căi pentru a ne ajuta să accesăm vaccinuri. Discutăm zilnic cu platforma Covax pentru a asigura că vaccinurile destinate țării noastre sunt identificate și livrate cât mai curând”, a declarat Maia Sandu.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat marţi, 3 decembrie curent, România pentru că nu a sancţionat un bărbat care a publicat online fotografii intime ale fostei sale partenere, relatează digi24.ro.

Instanţa europeană a condamnat astfel România pentru încălcarea articolului 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, referitor la respectarea vieţii private şi de familie.

În 2016, fostul partener al reclamantei le-a trimis membrilor de familie ai acesteia fotografii intime ale ei. În plus, el a publicat acele fotografii, însoţite de informaţii personale, pe site-uri care oferă servicii de escortă.

Tânăra, atunci în vârstă de 18 ani, a depus rapid plângere, însă ancheta penală şi procedura au rămas mult timp pe rol, până la expirarea termenului de prescripţie a răspunderii penale. După ce a epuizat toate posibilităţile de recurs în România, ea a formulat o plângere către CEDO în 2021.

În hotărârea sa, CEDO a subliniat „întârzierile excesive” în anchetă şi a considerat că în România cadrul legal nu este adecvat şi, în consecinţă, tânăra nu a fost protejată împotriva violenţei online. Instanţa europeană mai invocă şi „dispreţul” autorităţilor, care au considerat că reclamanta a fost în parte responsabilă pentru respectivele fapte.

Prin urmare, CEDO condamnă România să-i plătească reclamantei 700 de euro drept daune materiale, plus 7500 de euro ca daune morale şi 125 de euro pentru cheltuieli de judecată.