Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a deschis oficial lucrările celui de-al 46-lea Congres al Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV), eveniment desfășurat în perioada 16–20 iunie la Chișinău, cu participarea a peste 300 de experți, producători, cercetători și oficiali din 50 de țări.

În discursul său, șefa statului a vorbit despre rolul important pe care via și vinul îl au în istoria, economia și identitatea moldovenilor:

„În Moldova vinul nu este doar un produs agricol, via și vinul ne spun povestea de secole. Vița-de-vie poartă istoria tradițiilor noastre, a legăturilor de neam și a unei rezistențe liniștite, dar ferme”.

Șefa statului s-a referit și la transformarea sectorului vitivinicol moldovenesc în ultimele două decenii, renașterea soiurilor autohtone și contribuția sectorului vitivinicol la dezvoltarea turismului.

„Faptul că în acest an Moldova găzduiește Congresul Mondial al Viei și Vinului este o recunoaștere a drumului parcurs de micii și marii noștri producători, a tradiției păstrate cu grijă și a inovației adoptate cu curaj. Este, de asemenea, un semn de respect pentru un sector care a rezistat imperiilor, interdicțiilor, embargourilor și crizelor, devenind mai puternic de fiecare dată”, a spus Președinta Maia Sandu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, astăzi, 16 iunie, a început Congresul Mondial al Viei și Vinului, care se desfășoară în premieră în Republica Moldova. La eveniment sunt așteptați peste 500 de participanți, cercetători, viticultori, oenologi, producători și decidenți politici din 51 de țări membre ale Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV). Printre aceștia se numără John Barker, director general al OIV, Yvette van der Merwe, președinta OIV, Ludmila Catlabuga, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare și alții.

La Congres vor participa și experți din Republica Moldova, care vor prezenta cele mai recente studii și rezultate ale cercetărilor aplicate în viticultură și vinificație, contribuind astfel la promovarea expertizei științifice locale pe plan internațional.

La Chișinău începe Congresul Mondial al Viei și Vinului. Consultă agenda celui mai prestigios eveniment dedicat vinului

#Chisinau #congres #industria vinului #Maia Sandu

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.