Un studiu recent realizat de psihologi evidențiază că numele unei persoane poate influența șansele de a fi angajată. Potrivit cercetării, indivizii care poartă nume cu consoane „moi”, cum ar fi Ana, Roma sau Ilie, sunt preferați de angajatori în comparație cu cei cu nume considerate „dure” ca Margarita, Gleb sau Cristina.

Fenomenul este explicat prin simbolismul sonor, conform căruia anumite sunete din limbă evocă asocieri de personalitate. Astfel, numele cu consoane fluide sunt asociate subconștient cu trăsături pozitive, precum bunătate, onestitate și spirit de echipă. În schimb, numele cu consoane puternice sunt percepute ca indicând o personalitate mai dură, autoritară sau chiar potențial conflictuală.

Cercetătorii au folosit un set de experimente inspirate din procesul de recrutare pentru a testa această ipoteză. Participanților le-au fost prezentate anunțuri de angajare care descriau candidatul ideal printr-un set de trăsături de personalitate. Ulterior, aceștia trebuiau să aleagă între doi candidați fictivi, diferențiați doar prin numele atribuit.

Rezultatele au arătat că, în mod constant, participanții au preferat candidații cu nume „moi”. Acest tipar a fost confirmat în mai multe variante ale experimentului, inclusiv atunci când candidaților le erau asociate fotografii.

Totuși, influența numelui s-a redus atunci când participanții aveau acces la informații vizuale și audiovizuale despre candidatul fictiv. În aceste situații, imaginea și comportamentul au devenit factori mai puternici decât sunetul numelui.

Studiul subliniază că efectul simbolismului sonor este mai pronunțat în etapele timpurii ale selecției, atunci când angajatorii analizează CV-uri și aplicații fără a avea un contact direct cu persoana. Aceasta înseamnă că numele ar putea influența inclusiv cine primește un interviu.

În literatura de specialitate există deja studii care arată că numele pot influența nu doar recrutarea, ci și percepția brandurilor sau a produselor. Fenomenul are la bază tendința oamenilor de a construi legături între sunete și trăsături abstracte.

Autorii cercetării recomandă angajatorilor să conștientizeze acest tip de influență și să acorde o atenție mai mare criteriilor obiective, pentru a limita posibilele prejudecăți. În același timp, descoperirile deschid un nou câmp de investigație asupra modului în care sunetele limbajului pot modela decizii sociale și profesionale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#angajati #angajatori #nume #studiu

Guvernul bulgar va declara data de 11 noiembrie zi de doliu naţional pentru cele 12 persoane care şi-au pierdut viaţa în accidentele rutiere în lanţ petrecute marţi pe autostrada Trakia, a anunţat prim-ministrul Rumen Radev, în timp ce autorităţile au raportat 51 de răniţi şi peste 70 de autoturisme şi camioane implicate în aceste caramboluri, relatează Novinite.com.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care se afla marţi în vizită în Bulgaria, a declarat că îşi va scurta vizita. „Aş dori să-mi exprim cele mai sincere condoleanţe şi să aduc un omagiu echipelor de salvare”, a spus Ursula von der Leyen într-o conferinţă de presă comună cu premierul Rumen Radev, transmite News.ro.

Acesta din urmă a descris accidentul ca fiind o „tragedie” şi a afirmat că a mobilizat aeronave pentru evacuarea răniţilor şi că intenţionează să viziteze locul accidentului, unde, iniţial, oamenii au rămas blocaţi în vehiculele lor.

Accidentul a avut loc pe autostrada A1, în apropierea oraşului Iambol (estul Bulgariei), în condiţii de ceaţă densă. Autostrada, numită şi Trakia, leagă capitala Sofia de oraşul Burgas din estul ţării.

Poliţia, pompierii şi echipajele de ambulanţă s-au deplasat de urgenţă la locul accidentului. Imaginile difuzate de mass-media locale arătau maşini şi camioane îngrămădite pe toate cele şase benzi ale autostrăzii, multe dintre ele zdrobite, răsturnate sau ieşite de pe carosabil.

Într-o conferinţă de presă organizată la locul accidentului, secretarul general al Ministerului de Interne, Liubomir Nikolov, a declarat că ceaţa a fost probabil cauza accidentului, care a început cu o coliziune între un autobuz şi un camion la aproximativ 75 de kilometri vest de Burgas.

Prima coliziune a avut loc pe sensul de circulaţie spre Burgas, după ce un camion a blocat calea unui autobuz de pasageri. Ulterior, a fost implicat un alt camion care transporta cereale, urmat de un autoturism care a lovit din spate camionul respectiv. Toate victimele se deplasau în direcţia Burgas.

La scurt timp după aceea, a avut loc o a doua coliziune în lanţ pe sensul opus, în direcţia Sofia. Ministrul de interne Ivan Demerdjiev a sugerat că încetinirea traficului, pe măsură ce şoferii încercau să vadă ce se întâmplă pe cealaltă parte a autostrăzii, ar fi putut contribui la producerea celui de-al doilea accident. O altă declaraţie a Ministerului de Interne a precizat că anchetatorii consideră că unii şoferi ar fi putut fi distraşi de primul accident.

Unsprezece persoane au murit la faţa locului, iar o altă persoană a decedat la spital, a declarat reporterilor ministrul sănătăţii, Katia Ivkova.

Alte 50 de persoane rănite, între care un român, au fost transportate la spital.

Premierul Radev a descris dezastrul de lângă Zimniţa drept „o zi neagră pentru întreaga Bulgarie” şi a declarat că va vizita spitalele din Burgas, Sliven şi Iambol împreună cu ministrul sănătăţii, Katia Ivkova. El şi-a exprimat condoleanţele faţă de familiile şi prietenii celor decedaţi şi a mulţumit echipelor de intervenţie şi cetăţenilor care au acordat ajutor la faţa locului, în ciuda condiţiilor meteorologice extrem de dificile şi a vizibilităţii foarte reduse.

El a precizat că autorităţile au luat toate măsurile necesare pentru transportul răniţilor şi acordarea de îngrijiri medicale.

A fost organizat un pod aerian, cu un avion al guvernului la Aeroportul din Burgas şi două avioane militare de transport de tip Spartan staţionate la Baza Aeriană Bezmer, gata de intervenţie în caz de nevoie.

Ministrul sănătăţii, Katia Ivkova, a declarat că 51 de pacienţi au fost transportaţi la spitale din cele trei oraşe: 33 în Sliven, 11 în Iambol şi şapte în Burgas. Treisprezece dintre aceştia au suferit leziuni grave. Un pacient cu traumatisme multiple era supus unei intervenţii chirurgicale majore la un spital din Burgas, dar medicii considerau că şansele sale de supravieţuire erau bune.

Ivkova a precizat că spitalele din oraşele afectate nu au solicitat transferul niciunui pacient la Sofia, deşi unităţile medicale din capitală fuseseră puse în stare de alertă. Spitalele din Plovdiv, Stara Zagora şi Haskovo erau, de asemenea, pregătite să primească răniţi.