Săptămâna de lucru de patru zile, testată în șase țări. Ce a arătat studiul

Aproape 3.000 de angajați din 141 de companii din Australia, Canada, Noua Zeelandă, Marea Britanie, Irlanda și SUA au participat la un test la scară largă privind reducerea timpului de muncă. Aceștia au lucrat cu cinci ore mai puțin pe săptămână, fără ca salariul să le fie afectat. În paralel, un grup de control a continuat să lucreze în regim normal, fără modificări în program.

În Germania, discuția despre săptămâna de lucru de patru zile este purtată în principal din punct de vedere ideologic, transmite Mediafax.ro. În alte țări, însă, studiul internațional cu aproape 3.000 de participanți a arătat că cei care lucrează doar patru zile pe săptămână sunt mai satisfăcuți și se simt mai sănătoși din punct de vedere fizic și psihic.

Un politician străin a atacat aceste modele de lucru și a cerut eficiență în locul tendinței de a lucra cu jumătate de normă. Deși există astfel de rezultate, atitudinea politică din Germania rămâne rezervată. Markus Söder a anunțat, de asemenea, că modelele de lucru flexibile din cadrul administrației bavareze vor fi analizate critic.

După o ședință de cabinet, el a declarat: „Cu siguranță, acest lucru nu va putea rămâne la același nivel”. Se dorește menținerea caracterului favorabil familiei, dar, în același timp, „creșterea anumitor potențiale de eficiență”.

Studiu german: satisfacție îmbunătățită, concedii medicale stabile

Și Germania furnizează primele concluzii privind săptămâna de patru zile. Rezultatele au arătat o creștere semnificativă a satisfacției în viață și o scădere a nivelului de stres, potrivit sursei citate. Cu toate acestea, a fost remarcabil faptul că numărul concediilor medicale nu a scăzut aproape deloc în comparație cu anul precedent, potrivit Focus.de.

Companiile participante și-au optimizat procesele de lucru renunțând la ședințele inutile și utilizând noi instrumente digitale. Sănătatea fizică și mentală a participanților s-a îmbunătățit semnificativ: mai multă mișcare, somn mai lung și o viață de zi cu zi mai echilibrată.

Julia Backmann, coordonatoarea studiului, trage următoarea concluzie: „Săptămâna de lucru de patru zile are efecte pozitive, mai ales acolo unde procesele sunt simplificate și echipele pot lucra în mod mai autonom”.

Avantajele surprinzătoare ale săptămânii de lucru de patru zile

Săptămâna de lucru de patru zile se bucură de o popularitate crescândă, în special în rândul generației Z. Studiile indică faptul că această reducere a timpului de lucru este benefică pentru angajați. Persoanele se simt mai satisfăcute și sunt mai sănătoase atât fizic, cât și psihic.

Alte efecte pozitive sunt o mai bună conciliere între viața profesională și cea privată, mai puțin stres și o motivație sporită.

Beneficii pentru sănătate datorate săptămânii de lucru de patru zile. După șase luni, s-au obținut următoarele rezultate:

Oboseală semnificativ mai redusă: sentimentele apăsătoare de epuizare au scăzut.
Satisfacție crescută la locul de muncă: bucuria de a munci a crescut în mod vizibil.
Stabilitate psihică: mulți participanți s-au simțit mai puternici și mai echilibrați din punct de vedere mental.
Condiție fizică: starea fizică a angajaților s-a îmbunătățit ușor.
Diferențele au fost clare, iar în companiile care nu și-au modificat programul de lucru nu s-a observat un efect similar.

Reducerea programului de lucru nu numai că a dus la diminuarea oboselii, ci a și crescut motivația. Studiul arată că angajații cu o săptămână de lucru de patru zile erau mai productivi și mai puțin epuizați. Factorii decisivi au fost:

Mai multă încredere în sine în mediul de lucru
Îmbunătățirea calității somnului
Mai puțină oboseală

Companiile și-au organizat mai eficient modul de lucru: mai puține ședințe, responsabilități mai clare și mai multă autonomie. Astfel, sarcinile au putut fi îndeplinite mai eficient, iar ziua liberă suplimentară a fost utilizată în mod util.

#angajati #companii #lucru #tari

Mitropolitul Chișinăului și al Întregii Moldove, Vladimir, împlinește marți, 18 august, 74 de ani. Cu această ocazie, membrii Sinodului i-au adresat un mesaj de felicitare, în care i-au urat sănătate, pace și putere pentru activitatea sa în fruntea Mitropoliei Moldovei.

„De-a lungul anilor de slujire, ați împlinit această responsabilitate în mijlocul clerului și credincioșilor din Moldova, prin lucrarea liturgică și pastorală, prin grija pentru sfintele lăcașuri, prin activitatea misionară, culturală și filantropică și, mai ales, prin apropierea de oamenii care caută în Biserică un cuvânt de întărire, un sprijin și un loc al nădejdii. La acest ceas aniversar, Îl rugăm pe Bunul Dumnezeu să Vă dăruiască sănătate și ani îndelungați, înțelepciune și putere pentru a continua lucrarea încredințată Înaltpreasfinției Voastre. Să Vă întărească în rugăciune și în slujire, să Vă păzească în pace și să binecuvinteze osteneala pe care o depuneți în slujba Bisericii și a poporului dreptcredincios”, se arată în mesaj.

Mitropolitul Vladimir, pe numele său de civil Nicolae Cantarean, s-a născut în satul Colencăuți, raionul Hotin, regiunea Cernăuți, Ucraina. A absolvit Seminarul Teologic din Moscova și Academia Teologică din Moscova, iar înainte de a ajunge la Chișinău a activat în cadrul eparhiilor din Smolensk și Cernăuți.

În 1974 a fost hirotonit diacon, iar în 1976 – preot. În 1987 a fost călugărit cu numele Vladimir, iar un an mai târziu a fost ridicat la rangul de arhimandrit.

În iulie 1989, arhimandritul Vladimir a fost ales episcop al Chișinăului și Moldovei. În 1990 a devenit arhiepiscop, iar în decembrie 1992 a fost ridicat la rangul de mitropolit al Chișinăului și al întregii Moldove.

Din 1995 este rector al Seminarului Teologic din Chișinău, iar din 1997 a ocupat și funcția de rector al Academiei și Seminarului Teologic din Chișinău. În 2000 a devenit membru permanent al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse.

De-a lungul activității sale, Mitropolitul Vladimir a primit mai multe distincții bisericești și de stat, inclusiv Ordinul Republicii, cea mai înaltă distincție de stat a Republicii Moldova, acordată în 1999, precum și Ordinul „Bogdan Întemeietorul”, oferit în 2011.