Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a audiat și a aprobat candidații pentru funcția de membru al Consiliului de supraveghere și dezvoltare al furnizorului public național de servicii media, propuși de fracțiunile parlamentare și de organizațiile societății civile.

Astfel, în baza voturilor acordate de membrii Comisiei, candidații care vor fi propuși pentru numire plenului Parlamentului sunt: Arcadie Gherasim, Sergiu Stanciu, Corneliu Popovici, Aurelian Dănilă, Loretta Handrabura, Cristian Jardan și Irina Mațenco.

În total, 14 persoane au depus dosarele, însă două dintre ele și-au retras candidaturile. Membrii Comisiei au intervievat 12 candidați: Arcadie Gherasim și Sergiu Stanciu, propuși de către majoritatea parlamentară; Corneliu Popovici, propus de către opoziție; nouă candidați propuși de organizații ale societății civile: Ecaterina Cheptănaru, Grigore Ciorici, Aurelian Danilă, Alexandru Grosu, Loretta Handrabura, Cristian Jardan, Irina Mațenco, Leonid Smolnițchi și Alexandru Verșinin.

Potrivit legislației, Consiliul de supraveghere și dezvoltare al furnizorului public național de servicii media este format din șapte membri, trei propuși de fracțiunile parlamentare și patru înaintați de organizațiile societății civile. Membrii Consiliului de supraveghere și dezvoltare sunt desemnați cu votul majorității deputaților, pentru un singur mandat de șase ani.

Amintim că la începutul lunii noiembrie, Compania „Teleradio Moldova” a fost întoarsă sub control parlamentar. În cadrul ședinței plenare, un PROIECT de lege privind modificarea Codului serviciilor media audiovizuale a fost aprobat, în lectură finală, cu votul a 56 de deputați.

#consiliul de supraveghere #parlament #TRM

Societatea Germană de Chirurgie Traumatică (DGU) cere integrarea rețelelor specializate de traumatologie în sistemul național de pregătire pentru catastrofe, crize majore și situații de apărare.

Spitalele ar urma să-și evalueze capacitatea de a primi simultan un număr mare de răniți și de a continua activitatea în cazul unei crize prelungite.

Propunerile vizează folosirea infrastructurii medicale existente, fără crearea unui sistem paralel destinat exclusiv situațiilor excepționale, potrivit MedconWeb, transmite Mediafax.

Una dintre problemele centrale este distribuirea rapidă a unui număr mare de victime către spitalele care dispun de capacitățile necesare. Autoritățile ar trebui să cunoască în permanență unde sunt disponibile echipe chirurgicale, personal specializat, materiale și alte resurse necesare tratamentului.

DGU solicită, între altele, mecanisme coordonate pentru repartizarea pacienților, persoane de contact desemnate, rezerve strategice de materiale și sisteme logistice compatibile.

Planul presupune și exerciții periodice comune între sistemul civil de sănătate și Bundeswehr, precum și stabilirea unui cadru legislativ clar.

Pregătirea ar trebui să includă inclusiv stocuri de instrumente chirurgicale și proteze, disponibilitatea personalului medical și capacitatea de tratare a traumatismelor complexe asociate conflictelor.

O problemă încă nerezolvată este finanțarea capacităților suplimentare pe care spitalele ar trebui să le mențină chiar și în perioadele normale, nu doar în situații de criză. DGU solicită asigurarea unor surse stabile de finanțare pentru pregătirea medicală de criză.

Subiectul va fi discutat pe 24 septembrie, la Aachen, în cadrul Conferinței Germane pentru Urgențe, la care sunt așteptați reprezentanți ai sistemului civil de sănătate, chirurgiei traumatologice și Bundeswehr.

Obiectivul este ca mecanismele necesare gestionării unui număr mare de răniți să fie construite, testate și exersate înaintea apariției unei crize, nu improvizate în momentul unei situații excepționale.