Guvernul a aprobat lista laureaților Premiului Național pentru anul 2026. Distincțiile sunt acordate pentru realizări remarcabile în domeniile literaturii, artelor plastice, cinematografiei, medicinei, științei și sportului.

Laureații Premiului Național pentru anul 2026 sunt:

Claudia Partole, poetă, prozatoare, dramaturgă, eseistă și jurnalistă – pentru întreaga activitate literară și culturală, contribuția la dezvoltarea literaturii pentru copii și tineret, promovarea lecturii și formarea culturală a tinerei generații.

Veaceslav Fisticanu, artist plastic și pedagog, Maestru în Artă – pentru întreaga activitate artistică și pedagogică, contribuția la dezvoltarea picturii contemporane din Republica Moldova, formarea generațiilor de artiști plastici și promovarea artei plastice naționale.

Valeriu Jereghi, regizor, scenarist și scriitor, Maestru în Artă, Artist al Poporului, Cavaler al Ordinului Republicii – pentru realizarea volumului „Nuvele cinematografice”, contribuția la dezvoltarea cinematografiei și promovarea imaginii Republicii Moldova pe plan internațional.

Valeriu Cușnir, medic oftalmolog, profesor universitar, doctor habilitat în științe medicale, șef al Catedrei oftalmologie și optometrie a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” – pentru contribuția la dezvoltarea oftalmologiei și optometriei, modernizarea metodelor de diagnostic și tratament și formarea specialiștilor în domeniu.

Igor Povar, doctor habilitat în științe chimice, șef al Laboratorului „Metode Fizico-Chimice de Cercetare și Analiză” din cadrul Institutului de Chimie al Universității de Stat din Moldova – pentru ciclul de rezultate științifice „Fundamente termodinamice pentru predicția și controlul proceselor chimice complexe în tehnologii de tratare a apelor și protecție a mediului”.

Margareta Curtescu (Maria Abramciuc), cercetătoare, critic literar, eseistă și scriitoare, doctor în filologie, cercetător științific coordonator în cadrul Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al Universității de Stat din Moldova – pentru contribuția la cercetarea și valorificarea literaturii române din Basarabia, dezvoltarea criticii și istoriei literare, precum și pentru activitatea universitară și creația literară.

Oleg Crețul, sportiv de performanță la para judo, Maestru Emerit al Sportului și Antrenor Emerit al Republicii Moldova, președinte al Comitetului Paralimpic al Republicii Moldova și președinte de onoare al Federației Sportive Naționale de Judo pentru Persoane cu Dizabilități – pentru performanțele sportive de referință și contribuția la dezvoltarea și promovarea mișcării paralimpice din Republica Moldova.

Laureații au fost selectați prin vot secret de Comisia pentru decernarea Premiului Național, în urma examinării candidaturilor depuse. În acest an, în total, au fost prezentate 25 de dosare. Premiul Național este acordat anual de Guvern pentru realizări remarcabile în domenii de importanță națională. Fiecare premiu constă într-o diplomă, o medalie și o recompensă financiară în valoare de 100 de mii de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#100 000 lei #laureat #Premiul Național

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.