Rata sărăciei absolute în Republica Moldova a crescut în ultimul an, arată datelor BNS. Dacă în 2021, la începutul mandatului guvernării PAS, rata sărăciei era de 24,5%, în 2024 aceasta a urcat la 33,6%. Situația este și mai dramatică în mediul rural, unde sărăcia a ajuns la 42%.

„BNS publică mai multe cifre privind sărăcia în Republica Moldova. Aceste date trebuie înțelese corect: ele arată o creștere a sărăciei absolute, dar nu reflectă în totalitate efectele politicilor guvernamentale, cum ar fi compensarea facturilor sau programele sociale. Paradoxal, aceste compensații nu sunt incluse în cheltuielile gospodăriilor, iar asta duce la o aparentă creștere a ratei sărăciei, deși, în realitate, cheltuielile efective au scăzut”, a declarat Alexei Buzu, ministrul Muinicii în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV.

Ministrul a explicat că metodele de calcul ale Biroului Național de Statistică (BNS) nu surprind pe deplin impactul măsurilor de sprijin adoptate de guvern.

„Dacă în septembrie, de exemplu, doi copii primesc prânz gratuit la școală, familia lor nu mai cheltuie pe mâncare. Cheltuielile scad, dar statistica nu reflectă această realitate. Astfel, apare un efect aparent: cheltuielile mici, rata sărăciei mare”.

Buzu a subliniat că diferența dintre veniturile și cheltuielile familiilor sărace este considerabilă: „Veniturile acestor familii sunt, în medie, cu 27% mai mari decât cheltuielile. Deci, există o economie reală în gospodării, dar acest lucru nu este evident în datele privind rata sărăciei”.

Totodată, oficialul a făcut trimitere la datele privind „sărăcia multidimensională” publicate de BNS, care arată o imagine diferită: „Acele cifre indică o scădere a sărăciei în Republica Moldova”.

Buzu a recunoscut că sărăcia rămâne o problemă majoră, dar a cerut o analiză mai nuanțată a datelor: „Nu putem vorbi doar despre sărăcie în termeni de cheltuieli. Trebuie să înțelegem veniturile, sprijinul guvernamental și măsurile sociale implementate”.

Potrivit ministrului, aproximativ 26-27% din veniturile familiilor sărace sunt economisite, ceea ce arată o anumită reziliență financiară, în pofida creșterii indicatorului oficial de sărăcie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexei Buzu #Moldova #saracie

Tractoarele și utilajele agricole vor putea fi puse pe piață, înmatriculate sau date în exploatare doar după ce vor fi omologate și vor avea certificat de conformitate. Guvernul a aprobat miercuri, 26 august, proiectul de lege care stabilește reguli noi pentru omologarea și supravegherea pieței vehiculelor agricole și forestiere.

Noile reguli se vor aplica tractoarelor, remorcilor, echipamentelor interschimbabile și componentelor acestora. Certificatul de conformitate va confirma că utilajele respectă cerințele tehnice privind siguranța în funcționare, securitatea la locul de muncă și protecția mediului.

Pentru fermieri, asta înseamnă că utilajele care ajung pe piață trebuie să corespundă unor cerințe clare de siguranță și funcționare.

În același timp, nu toate utilajele vor trebui verificate din nou în Republica Moldova. Dacă un tractor, o remorcă sau o componentă are deja o omologare acordată în baza regulamentelor CEE-ONU la care țara noastră este parte, aceasta va fi recunoscută, împreună cu marca de omologare, fără repetarea procedurii.

Nici încercările efectuate anterior după codurile standard OCDE nu vor trebui repetate. Raportul de încercare va putea fi folosit la baza omologării în Republica Moldova.

Astfel, omologarea în țara noastră va fi necesară în special pentru vehiculele produse în Republica Moldova și pentru cele importate din state care nu aplică aceste reglementări internaționale.

Pentru aplicarea noilor reguli, Guvernul urmează să desemneze autoritatea responsabilă de omologare și autoritatea care va supraveghea piața.

Potrivit autorităților, noile prevederi vor permite un control mai eficient al utilajelor agricole și forestiere comercializate în Republica Moldova. Scopul este ca pe piață să ajungă doar produse conforme, care respectă cerințele privind siguranța, protecția utilizatorilor și a mediului.