Municipiile Edineț, Soroca, Orhei, Ungheni, Comrat și Cahul nu sunt doar simple puncte pe harta Republicii Moldova. Potrivit Planului Național de dezvoltare regională, aceste orașe au fost desemnate poli de creștere, cu misiunea de a deveni motoare regionale ale dezvoltării economice, infrastructurale, sociale și culturale.

După ce au pierdut aproape jumătate din populație, cu puține drumuri asfaltate, un transport public învechit și investiții modeste, orașele regionale par prinse într-un cerc vicios al subdezvoltării. Un studiu publicat recent arată că transformarea acestor localități depinde mai mult de finanțările externe decât de politicile promovate la nivel local.

Experții susțin că cele șase orașe din programul național de dezvoltare au potențial, însă se confruntă cu mai multe probleme. Faptul că fac parte dintr-un plan strategic nu garantează automat schimbările promise sau resursele necesare pentru dezvoltare. Ce le lipsește acestor municipii pentru a deveni cu adevărat centre regionale și care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă administrațiile locale în acest proces?

Răspund la întrebări Constantin Cojocaru, primarul municipiul Edineț, și Corneliu Cirimpei, secretar de stat în domeniul dezvoltării regionale Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Astăzi la emisiunea „Consens Național”, la Rlive TV, ora 20.00.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consens national #Moldova #orase #RLIVE TV #sate

Republica Moldova ar putea deveni o platformă logistică pentru companiile implicate în reconstrucția Ucrainei. Premierul Vasile Tofan a declarat, la Moldova Business Week 2026, că partea ucraineană a solicitat utilizarea unor spații de depozitare din Republica Moldova.

„Acesta nu este un concept teoretic. Noi avem o solicitare explicită din partea ucraineană de a folosi spații de stocare în Republica Moldova, de depozitare, iar ucrainenii ar închiria tot ce avem noi aici”, a declarat Tofan.

Premierul a spus că Republica Moldova trebuie privită nu doar ca o piață de mai puțin de trei milioane de oameni, ci și ca o „țară de intrare” și o platformă pentru companiile care vor să participe la reconstrucția Ucrainei.

„Moldova nu este doar o țară cu sub 3 milioane de persoane, dar trebuie să ne gândim la Moldova ca la o țară de intrare, o platformă pentru companii care vor să participe în reconstruirea Ucrainei”, a declarat premierul.

Declarațiile lui Tofan vin în contextul în care Ucraina caută soluții pentru protejarea și menținerea lanțurilor logistice și de aprovizionare afectate de atacurile asupra infrastructurii.

Ministrul ucrainean al Politicii Agrare și Alimentației, Taras Vîsoțki, a declarat anterior, într-un interviu pentru RBC-Ukraine, că Ucraina analizează posibilitatea realocării unor capacități de depozitare a produselor alimentare în țările vecine, inclusiv în Republica Moldova. Potrivit acestuia, sunt analizate eventuale modificări legislative necesare pentru o asemenea soluție.