Șase sportivi reprezintă Republica Moldova la Jocurile BRICS, pe care Rusia le găzduiește înaintea Olimpiadei de la Paris ori cunoscute ca „versiunea rusească” a Jocurilor Olimpice la care nu participă ca stat. Oficiali din sport au spus Europei Libere că aceștia au plecat în Rusia fără avizul autorităților și că vor fi sancționați, inclusiv financiar.

Șase sportivi reprezintă „naționala” R. Moldova la aceste competiții. Trei – la sambo (Vera Zorea, Evelina Cazacu, Ana-Maria Vaculovschi), una – la gimnastica ritmică (Elina Tarleva), unul – la judo (Valeri Muravski) și încă o sportivă – la proba de belt wrestling (Victoria Bolohan). Datele deschise arată că unii dintre acești sportivi au obținut în ultimii ani premii la campionate mondiale și europene. De exemplu, Evelina Cazacu și Vera Zorea au obținut în 2023 locul trei la Campionatul European de Sambo (U-20): Cazacu în categoria de 80 de kg, iar Zorea, la categoria de 54 de kg. În aprilie 2024, Ana-Maria Vaculovschi a câștigat medalia de bronz la Cupa Mondială de Sambo, la categoria de greutate de până la 59 de kg.

Echipa Rusiei se află pe primul loc la luat medalii, cu 244 de medalii, dintre care 115 de aur. Pe locul doi se clasează Belarus, cu 95 de medalii (19 de aur), China este pe locul trei (36 de medalii) și Iran – pe patru (29 de medalii). Fostul prim-viceministru ucrainean al Afacerilor Interne Anton Gerașcenko a ironizat într-o postare pe rețeaua pe X (fostul Twitter) că sportivii ruși au câștigat sute de medalii având un secret: „în multe competiții concurează un singur atlet, care reprezintă Federația Rusă”.

The BRICS Games are now being held in Russia. They were supposed to be an „alternative” to the Olympics.

Russian media already report that Russian athletes won hundreds of medals. The secret: in many competitions, there is just one athlete competing. pic.twitter.com/6KJIZinmRu

— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) June 18, 2024

Secretarul de stat al Ministerului Educației responsabil de domeniul sportului, Sergiu Gurin, a declarat sursei citate că a aflat din presă despre participarea sportivilor moldoveni la așa-zisele jocuri olimpice din Rusia. „Ei trebuiau să ceară permisiunea Ministerului Educației, dar nu au făcut-o, au plecat pe cont propriu. Urmează să fie sancționați, inclusiv financiar”, a spus Gurin.

Și președintele Comitetului Național Olimpic al Republicii Moldova, Nicolae Juravschi, a declarat Europei Libere că nu știa despre participarea sportivilor moldoveni la aceste competiții, pe care o consideră „regretabilă”. „Este o noutate și pentru mine. Urmează ca ministerul să stabilească cum au ajuns sportivii acolo, dacă au ajuns prin intermediul federațiilor sau pe alte căi”, a spus Juravschi.

El a explicat că, pentru a participa la competiții, sportivii ar trebui să obțină un aviz de la Ministerul Educației. Ulterior, acest aviz ar trebui să ajungă și la Comitetul Național Olimpic. Juravschi susține că nu a primit un astfel de aviz pentru sportivii respectivi și că acum se „pregătește intens” de Jocurile Olimpice de la Paris, la care s-au calificat până acum 15 sportivi din R. Moldova.

Creată în 2009 ca un fel de contrapondere la grupările occidentale de state, organizația interguvernamentală BRICS include Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, Iranul, Egiptul, Etiopia și Emiratele Arabe Unite. Ediția din acest an a Jocurilor BRICS are loc în orașul Kazan din Republica Tatarstan a Federației Ruse, între 12 și 23 iunie.

Rusia nu participă cu o delegație de țară la Jocurile Olimpice de Vară de la Paris, din cauza invaziei din Ucraina, dar și a scandalurilor de dopaj sponsorizat de stat, de mai înainte. Recent, s-a anunțat că vreo 30 de sportivi ruși ar putea participa ca „neutri”, fără steag și fără imnul rusesc. Restricții similare se aplică și Republicii Belarus, care sprijină invazia din Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BRICS #Jocuri Olimpice #Kazan #Republica Moldova #Rusia #sportivi

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.