Datele detaliate ale Recensământului Populației și Locuințelor 2024, publicate de Biroul Național de Statistică, arată o concentrare a populației în orașe, dar și un fenomen accentuat de depopulare în mediul rural.

Populația totală a țării a fost estimată la 2,409 milioane de persoane, dintre care 46,4% locuiesc în mediul urban și 53,6% în mediul rural. Cu toate acestea, municipiul Chișinău domină clar structura demografică concentrează 567 de mii de locuitori, adică 23,5% din populația totală a țării și peste jumătate din populația urbană.

În contrast, sute de localități rurale sunt foarte mici sau chiar în prag de dispariție. Nu mai puțin de 176 de sate au sub 100 de locuitori, iar 29 dintre acestea au sub 10 persoane. În patru localități trăiește câte o singură persoană, iar în alte nouă sate nu a fost înregistrat niciun locuitor.

Structura localităților arată că cele mai multe sunt de dimensiuni mici: peste 700 de localități au sub 1.000 de locuitori. În același timp, doar două orașe depășesc praguri demografice importante Chișinău (peste 100 de mii de locuitori) și Bălți (aproximativ 90 de mii).

Datele relevă și dezechilibre demografice: femeile reprezintă 52,8% din populație, iar în unele localități diferențele sunt extreme, ajungând până la aproape 90% într-un singur sex. Totodată, în anumite sate, peste jumătate din populație este formată din persoane vârstnice, semnalând un proces accelerat de îmbătrânire.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În mediul rural, populația este concentrată în special în sate de dimensiuni medii (1.000–4.999 locuitori), însă tendința generală rămâne una de fragmentare și reducere a numărului de locuitori.

#moldoveni #recensământ #sate

Traficul de camioane spre Uniunea Europeană a crescut considerabil la toate posturile vamale de pe segmentul moldo-român al frontierei. În prezent, vameșii procesează aproximativ 3.000 de camioane în 24 de ore, față de circa 2.000 în urmă cu o lună, însă șoferii continuă să întâmpine timpi de așteptare.

Potrivit Serviciului Vamal, creșterea fluxului de transport este determinată de intensificarea sezonieră a exporturilor de cereale, reorientarea rutelor comerciale ale operatorilor economici din Republica Moldova și Ucraina, precum și de sporirea tranzitului de mărfuri ucrainene prin țara noastră.

Autoritatea vamală explică faptul că tranzitul mărfurilor din Ucraina a crescut în contextul bombardamentelor asupra infrastructurii din țara vecină.

Pentru a face față traficului intens, Serviciul Vamal activează la capacitate maximă, cu personal suplimentat. Măsurile de fluidizare a circulației sunt coordonate cu autoritățile vamale din România, care au suplimentat, la rândul lor, numărul angajaților.

Totodată, transporturile cu mărfuri perisabile sunt procesate cu prioritate, prin utilizarea unei benzi separate, destinate operatorilor economici autorizați (AEO).

Serviciul Vamal le cere transportatorilor și conducătorilor auto să manifeste înțelegere și colaborare, menționând că reducerea timpilor de așteptare rămâne o prioritate, iar procesarea camioanelor continuă în coordonare cu autoritățile române, cu respectarea procedurilor de control.