În ciuda temperaturilor globale în creștere, un studiu recent arată că Antarctica a înregistrat o creștere a masei de gheață între anii 2021 și 2023.

Potrivit datelor provenite de la sateliții GRACE și GRACE Follow-On ai NASA, calota glaciară a continentului sudic a acumulat în această perioadă în medie aproximativ 119 miliarde de tone de gheață anual, scrie publicația Live Science.

Cum se raportează descoperirile la datele științifice deja existente

Cercetătorii de la Universitatea Tongji din Shanghai, care au analizat aceste date, subliniază totuși că acest fenomen este unul neobișnuit și temporar. Creșterea masei de gheață este asociată în principal cu un episod climatic care a generat precipitații peste medie, în special ninsori, în estul continentului.

Condițiile meteorologice favorabile au dus la formarea unui strat de gheață suplimentar și la inversarea temporară a tendinței de pierdere a masei glaciare în patru ghețari importanți din estul Antarcticii.

Cu toate acestea, specialiștii avertizează că acest interval scurt de câștig nu compensează pierderile majore înregistrate în ultimele două decenii.

În perioada 2002-2020, Antarctica a pierdut masiv din calota glaciară, în special în intervalul 2011–2020, când rata pierderii a ajuns la aproximativ 157 de miliarde de tone anual. Prin urmare, evoluția recentă reprezintă mai degrabă o fluctuație pe termen scurt decât un semn al reversării schimbărilor climatice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Schimbările climatice continuă să afecteze Antarctica

Deși acest episod poate părea contraintuitiv, el este explicabil prin dinamica complexă a climei globale. Într-un climat mai cald, atmosfera are capacitatea de a reține mai multă umiditate, ceea ce favorizează apariția unor evenimente extreme, precum ninsorile abundente observate recent în Antarctica.

Acest tip de evenimente poate duce la creșteri temporare ale stratului de gheață, dar nu modifică trendul general de topire cauzat de încălzirea globală. Tom Slater, cercetător în științele mediului la Universitatea Northumbria din Marea Britanie, a explicat că pierderea masei glaciare din Antarctica provine în special din accelerarea fluxului ghețarilor spre oceanul în curs de încălzire.

Deși ninsoarea abundentă a compensat parțial aceste pierderi în ultimii ani, procesul de retragere glaciară continuă în alte regiuni ale continentului. Mai mult, datele din 2025 indică deja o revenire la nivelurile de gheață similare celor din 2020, sugerând că perioada de acumulare s-a încheiat. Astfel, comunitatea științifică insistă asupra faptului că aceste oscilații regionale nu reflectă tendința globală.

Chiar dacă Antarctica a fost relativ stabilă termic în comparație cu zona arctică care s-a încălzit de patru ori mai rapid decât media globală, impactul schimbărilor climatice devine din ce în ce mai evident și pe continentul sudic.

În paralel, calota de gheață marină din jurul Antarcticii a atins minime record în 2023, un fenomen improbabil în absența schimbărilor climatice. La nivel global, temperatura medie continuă să atingă valori record, iar acoperirea totală cu gheață a Pământului scade constant.

Concret, datele reconfirmă faptul că semnalele pe termen scurt nu trebuie confundate cu tendințele climatice majore. Din păcate, creșterea recentă a masei de gheață din Antarctica nu este decât o anomalie temporară în cadrul unei evoluții climatice alarmante.

#Antarctica #fenomen #NASA #sateliti

Doina Gherman cere Guvernului audit al cazurilor de violență, în care agresorii sunt monitorizați cu brățări electronice. Vicepreședinta Parlamentului afirmă că, deși sunt „un început”, demisiile „nu sunt un răspuns” la tragedia de la Măgdăcești.

Deputata PAS consideră că femeia omorâtă de propriul soț a acționat corect când a depus plângeri și a cerut protecție, însă instituțiile nu au aplicat corespunzător legea.

„Legea există. Instituțiile care trebuiau să o aplice — nu au fost acolo. Un agresor monitorizat electronic a ajuns nestingherit la ușa ei, cu o armă. Aceasta nu este doar o crimă. Este un femicid care putea fi prevenit. Am luptat ani de zile pentru ratificarea Convenției de la Istanbul. Pentru legislația care le spune femeilor: cereți ajutor, statul vă va proteja. Tocmai de aceea și eu nu o să tac. Am obligația să cer socoteală, instituțional și nominal, fiecărui om care trebuia să vegheze și nu a vegheat. Am solicitat Guvernului un audit imediat al tuturor cazurilor active de monitorizare electronică a agresorilor. Fiecare femeie care are astăzi o ordonanță de protecție trebuie să știe dacă brățara agresorului ei funcționează. Astăzi. Nu după următoarea tragedie”, a transmis parlamentara.

Pe 31 august, un cuplu din Măgdăcești a fost găsit fără suflare de către fiica adolescentă. Soțul ar fi împușcat soția, apoi și-ar fi pus capăt zilelor.

Bărbatul avea aplicată ordonanță de protecție, însă brățara electronică nu emitea semnale. Dispozitivul nu a fost depistat la locul tragediei, iar șeful Inspectoratului de Probațiune a demisionat la câteva zile după cele întâmplate.