În ciuda temperaturilor globale în creștere, un studiu recent arată că Antarctica a înregistrat o creștere a masei de gheață între anii 2021 și 2023.

Potrivit datelor provenite de la sateliții GRACE și GRACE Follow-On ai NASA, calota glaciară a continentului sudic a acumulat în această perioadă în medie aproximativ 119 miliarde de tone de gheață anual, scrie publicația Live Science.

Cum se raportează descoperirile la datele științifice deja existente

Cercetătorii de la Universitatea Tongji din Shanghai, care au analizat aceste date, subliniază totuși că acest fenomen este unul neobișnuit și temporar. Creșterea masei de gheață este asociată în principal cu un episod climatic care a generat precipitații peste medie, în special ninsori, în estul continentului.

Condițiile meteorologice favorabile au dus la formarea unui strat de gheață suplimentar și la inversarea temporară a tendinței de pierdere a masei glaciare în patru ghețari importanți din estul Antarcticii.

Cu toate acestea, specialiștii avertizează că acest interval scurt de câștig nu compensează pierderile majore înregistrate în ultimele două decenii.

În perioada 2002-2020, Antarctica a pierdut masiv din calota glaciară, în special în intervalul 2011–2020, când rata pierderii a ajuns la aproximativ 157 de miliarde de tone anual. Prin urmare, evoluția recentă reprezintă mai degrabă o fluctuație pe termen scurt decât un semn al reversării schimbărilor climatice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Schimbările climatice continuă să afecteze Antarctica

Deși acest episod poate părea contraintuitiv, el este explicabil prin dinamica complexă a climei globale. Într-un climat mai cald, atmosfera are capacitatea de a reține mai multă umiditate, ceea ce favorizează apariția unor evenimente extreme, precum ninsorile abundente observate recent în Antarctica.

Acest tip de evenimente poate duce la creșteri temporare ale stratului de gheață, dar nu modifică trendul general de topire cauzat de încălzirea globală. Tom Slater, cercetător în științele mediului la Universitatea Northumbria din Marea Britanie, a explicat că pierderea masei glaciare din Antarctica provine în special din accelerarea fluxului ghețarilor spre oceanul în curs de încălzire.

Deși ninsoarea abundentă a compensat parțial aceste pierderi în ultimii ani, procesul de retragere glaciară continuă în alte regiuni ale continentului. Mai mult, datele din 2025 indică deja o revenire la nivelurile de gheață similare celor din 2020, sugerând că perioada de acumulare s-a încheiat. Astfel, comunitatea științifică insistă asupra faptului că aceste oscilații regionale nu reflectă tendința globală.

Chiar dacă Antarctica a fost relativ stabilă termic în comparație cu zona arctică care s-a încălzit de patru ori mai rapid decât media globală, impactul schimbărilor climatice devine din ce în ce mai evident și pe continentul sudic.

În paralel, calota de gheață marină din jurul Antarcticii a atins minime record în 2023, un fenomen improbabil în absența schimbărilor climatice. La nivel global, temperatura medie continuă să atingă valori record, iar acoperirea totală cu gheață a Pământului scade constant.

Concret, datele reconfirmă faptul că semnalele pe termen scurt nu trebuie confundate cu tendințele climatice majore. Din păcate, creșterea recentă a masei de gheață din Antarctica nu este decât o anomalie temporară în cadrul unei evoluții climatice alarmante.

#Antarctica #fenomen #NASA #sateliti

Seceta și consumul excesiv de apă au determinat o localitate din Germania să adopte măsuri drastice: în Weilrod, o municipalitate din regiunea Taunus (landul Hessa), locuitorii riscă amenzi de până la 5.000 de euro dacă își udă gazonul sau își umplu piscinele. Primarul spune că nivelurile de consum au crescut atât de mult încât apelurile la economisirea apei nu mai sunt suficiente, iar autoritățile pot verifica inclusiv consumul fiecărei gospodării, scrie antena3.ro.

Municipalitatea cu aproximativ 6.800 de locuitori a rămas cu rezerve minime de apă potabilă. Primarul Götz Esser a anunțat limitarea consumului, dar și sancțiuni drastice pentru cei care nu se conformează.

„Acest lucru este inacceptabil, având în vedere seceta și riscul de incendii forestiere din Hesse. Prin urmare, risipa și stocarea apei sunt interzise. În special, udarea grădinilor și a altor zone este interzisă. De asemenea, locuitorilor nu li se mai permite să umple piscinele”, spune edilul.

Cum se realizează monitorizarea consumului de apă

Oricine încalcă noua ordonanță de siguranță publică emisă riscă o amendă de până la 5.000 de euro. Municipalitatea beneficiază de implementarea relativ timpurie a unui sistem digital de alimentare cu apă.

„Putem urmări nivelurile de consum destul de precis, până la fiecare casă în parte”, spune Esser.

Tehnologia dezvăluie unde debitul de apă este în prezent deosebit de mare. Acest lucru permite localizarea rapidă și fiabilă a țevilor sparte – și, în perioadele de secetă, identificarea gospodăriilor care risipesc resurse de apă.

„Atunci știm: fie se udă gazonul, fie se umple rezervorul”, spune primarul.

El a considerat regretabil faptul că municipalitatea a trebuit să emită un ordin general pentru a impune sancțiuni împotriva celor care încalcă reglementările.

Mulți locuitori au ținut cont de apelul de a conserva apa timp de săptămâni întregi. Până în weekend, indicatorul nivelului apei din municipalitate era încă pe galben.

Potrivit primarului, doar câțiva locuitori au ignorat apelurile de a reduce voluntar consumul. Dar seceta a continuat, așa că apelurile nu mai sunt suficiente acum.

„Este responsabilitatea administrației să protejeze apa potabilă.”

Primarul a explicat că era esențial să se evite pericolul pentru populație, în special din motive de siguranță la incendiu: în cazul unui incendiu în pădurile arse din regiunea Taunus, trebuia să existe suficientă apă disponibilă pentru stingerea flăcărilor.

Chiar locuitorii au alertat municipalitatea

În municipiul Schmitten, din districtul Hochtaunus, o situație de urgență legată de apa potabilă este în vigoare de miercurea trecută.

„Vârfurile extreme ale consumului general au scăzut de atunci”, a declarat marți primarul Julia Krügers (CDU). „Acest lucru a avut deja un efect.”

Cu toate acestea, există încă zone cu consum ridicat în municipiu, care are aproximativ 9.500 de locuitori. Schmitten are deja contoare digitale de apă, dar nu pentru toate proprietățile. Acest lucru permite cel puțin municipalității să vadă care străzi risipesc apă.

În unele cazuri, chiar locuitorii au alertat municipalitatea cu privire la cazurile în care proprietățile sunt udate în ciuda interdicției. Potrivit primarului, se vor aplica acum amenzi pentru aceste încălcări, inițial cuprinse între 150 și 300 de euro.