Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) ia în considerare trei versiuni cu privire la prăbușirea elicopterului din Brovary, cu conducerea Ministerului Afacerilor Interne (MAI) al Ucrainei. Toate sunt diferite și anume: o încălcare a regulilor de zbor, o defecțiune tehnică sau acțiuni deliberate.

Deci, versiunile posibile includ:

încălcarea regulilor de zbor;
defecțiune tehnică a elicopterului;
acțiuni deliberate cu scopul de a distruge transportul aerian.

„Potrivit informațiilor preliminare, doar 16 persoane au murit în urma tragediei, inclusiv trei copii”, a spus Serviciul pe Telegram.

Acum, angajații SBU efectuează un set de măsuri pentru a stabili relații de cauzalitate și detalii ale incidentului.

Elicopterul Super Puma cu conducerea Ministerului Afacerilor Interne al Ucrainei la bord s-a prăbușit în dimineața zilei de 18 ianuarie curent în orașul Brovary (regiunea Kiev).

A căzut lângă clădirea grădiniței, care a fost grav avariată. Profesorul a spus că asta s-a întâmplat pe la ora 8 dimineața, când părinții tocmai începuseră să aducă copiii în grădină. Copiii și profesorii din grădină au fost evacuați.

Printre morți s-au numărat ministrul de Interne, Denis Monastyrsky, adjunctul său Yevgeny Yenin, secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Interne Iuri Lubkovich. Potrivit șefului adjunct al biroului prezidențial, Kirill Timoșenko, ei se îndreptau spre regiunea Harkov.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a instruit SBU să studieze circumstanțele incidentului. El a menționat că 25 de persoane au fost rănite, inclusiv zece copii. El și-a exprimat condoleanțe familiilor și prietenilor victimelor.

Andrey Nebytov, șef adjunct al Ministerului Afacerilor Interne al regiunii Kiev, a declarat că elicopterul zbura de mult timp la altitudine joasă. Unul dintre martorii oculari ai tragediei a spus că mașina a făcut trei cercuri deasupra orașului, apoi a zburat spre centru, a căzut brusc și a căzut. Potrivit unui alt martor ocular, elicopterul a luat foc chiar înainte de cădere.

Prima reacție a lui Zelenski după moartea ministrului său de Interne: Dimineață macabră! SBU să afle ce s-a întâmplat

#elicopter #MAI #SBU #Ucraina

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.