În anul 2021, forța de muncă în Republica Moldova a constituit 871,6 mii persoane. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), forța de muncă a crescut față de anul 2020, atunci constituia 867,3 mii persoane. Un aspect important de menționat este că numărul șomerilor a scăzut cu 14, 8% față de 2020, scrie Bani.md.

Conform BNS, în cadrul forței de muncă, ponderea bărbaților (52,9%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (47,1%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare ca ponderea celor din mediul urban (55,0% și, respectiv, 45,0%). De asemenea, a crescut rata de participare la forța de muncă a populaţiei de 15 ani și peste (proporția forței de muncă de 15 ani şi peste în populaţia totală de aceeași categorie de vârstă). În 2021 a constituit 41,1%, în anul 2020 a fost de 40,3%.

În același timp, rata de participare la forța de muncă a persoanelor cu dizabilități a constituit 14,1%.

Datele mai arată că, populaţia ocupată a constituit 843,4 mii persoane, fiind în ușoară creștere față de anul 2020 (834,2 mii).

Cei mai mulți angajați au activat în sectorul serviciilor, mai exact 475,5 mii de persoane sau 56,4% din totalul persoanelor ocupate. Topul este urmat de agricultură unde numărul persoanelor ocupate a constituit 181,2 mii persoane sau 21,5% din totalul persoanelor ocupate. În industrie numărul persoanelor ocupate a constituit 121,6 mii, adică 14,4%, iar în construcții 65,1 mii, adică 13,6 din numărul total.

Totodată, 28,2 mii persoane au fost afectate de șomaj, numărul acestora fiind în descreștere cu 14,8% comparativ cu anul 2020.

Populația în afara forței de muncă constituie 58,9%, 92,8% dintre aceștia nu caută de lucru și nu doresc să lucreze.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Biroul National de Statistica #forta de munca #șomeri

Lumea a intrat într-o „zonă periculoasă a fenomenelor meteorologice extreme”, pe măsură ce efectele fenomenului El Niño încep să fie resimțite la nivel global, a avertizat șeful ONU, António Guterres, potrivit BBC.

Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a publicat cele mai recente date despre acest fenomen meteorologic natural, care ar putea fi cel mai puternic din ultimii peste 70 de ani și ar putea persista cel puțin până în februarie 2027.

Meteorologii spun, de asemenea, că El Niño va amplifica temperaturile în anumite zone, suprapunându-se peste încălzirea globală tot mai accentuată provocată de activitatea umană.

„El Niño devine supradimensionat sub ochii noștri. Știința nu lasă loc de îndoială: planeta se află în ape neexplorate, iar aceste ape se încălzesc”, a declarat Guterres.

BBC a discutat cu guverne și oameni de știință despre măsurile luate la nivel global pentru a reduce riscul de decese, strămutări ale populației și distrugeri ale mediului.

Sistemele de avertizare timpurie au fost consolidate, iar autoritățile au început să pregătească și să trimită din timp asistență medicală. Cu toate acestea, intensitatea acestui fenomen ridică îngrijorări serioase, în special în ceea ce privește grupurile vulnerabile.

„El Niño are potențialul de a da o lovitură masivă comunităților și economiilor din întreaga lume”

OMM – agenție a ONU – a anunțat că a inițiat o „mobilizare majoră” pentru a transmite cât mai multor comunități posibil prognozele privind fenomenele meteorologice extreme asociate cu El Niño.

Secretarul general al OMM, Celeste Saulo, a avertizat: „El Niño are potențialul de a da o lovitură masivă comunităților și economiilor din întreaga lume.”

El Niño este un fenomen meteorologic natural care se dezvoltă în Oceanul Pacific și este asociat cu modificarea tiparelor vânturilor. Acesta permite apei calde să se deplaseze spre est și eliberează căldură în atmosferă.

Temperaturile apei din centrul și estul Pacificului tropical au crescut puternic în ultimele luni – un semn clar al intensificării fenomenului El Niño.