Premierul ungar Viktor Orban a dispus luni, 23 martie, deschiderea unei anchete privind ceea ce a numit interceptarea convorbirilor ministrului său de externe, Peter Szijjarto, pe fondul unor acuzații politice tot mai dure la adresa guvernului de la Budapesta, inclusiv privind posibile transmiteri de informații către Moscova.

„Avem de-a face cu două probleme grave: există dovezi că ministrul de externe al ungariei a fost interceptat, și avem, de asemenea, indicii cu privire la cine ar putea fi în spatele acestui lucru. acest lucru trebuie investigat imediat”, a scris Orban pe rețeaua X, potrivit Reuters, citat de HotNews.

Decizia vine după ce publicația Washington Post a relatat, citând un oficial european de securitate, că ministrul de externe Peter Szijjarto ar fi efectuat de-a lungul anilor apeluri telefonice regulate în timpul reuniunilor UE, prin care l-ar fi informat pe ministrul rus de externe Serghei Lavrov cu privire la discuțiile interne.

„Rapoarte în direct despre ceea ce s-a discutat”, ar fi transmis Szijjarto, potrivit sursei citate de publicația americană.

Ministrul de externe ungar a respins ferm acuzațiile, catalogându-le drept „știri false”, iar un purtător de cuvânt al guvernului nu a oferit deocamdată un punct de vedere oficial. În paralel, un canal media conservator din Ungaria, Mandiner, a publicat un articol și o înregistrare audio în care jurnalistul de investigație Szabolcs Panyi discută cu o sursă despre existența unor date transmise către „un organ de stat al unei țări din UE”, inclusiv două numere de telefon utilizate de Szijjarto.

Ulterior, Panyi a confirmat pe rețele de socializare existența discuției, precizând că informațiile au fost corelate cu date primite de la un serviciu de securitate european în cadrul unei investigații privind posibile scurgeri de informații către Rusia. El a susținut, de asemenea, că ar fi existat metode specifice serviciilor secrete pentru identificarea surselor implicate în documentarea sa jurnalistică.

Peter Szijjarto a reacționat calificând raportul Mandiner drept „șocant”.

„Este uimitor că, cu cooperarea activă a unui jurnalist maghiar, unul sau mai multe servicii de informații străine mi-au ascultat telefonul”, a declarat ministrul într-un mesaj video publicat pe Facebook.

Oficialul ungar a efectuat în mod frecvent vizite la Moscova de la începutul invaziei ruse din Ucraina în 2022 și s-a întâlnit recent cu președintele Vladimir Putin pentru discuții privind, între altele, aprovizionarea cu petrol a Ungariei.

În același timp, premierul Viktor Orban a menținut relații apropiate cu liderul de la Kremlin și a susținut dependența energetică a Ungariei de resursele rusești. Săptămâna trecută, acesta a blocat implementarea unui împrumut al Uniunii Europene destinat Ucrainei, invocând o dispută legată de un oleoduct afectat de război.

Contextul politic intern este tensionat, în condițiile în care Orban, aflat la putere din 2010, urmează să se confrunte pe 12 aprilie cu o campanie electorală considerată cea mai dificilă din ultimii 16 ani, în timp ce opoziția conduce în mai multe sondaje.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acuzatii #Ancheta #Budapesta #informatii #Rusia #Viktor Orban

Comerțul exterior al Republicii Moldova continuă să crească în 2026, însă diferența dintre ceea ce țara cumpără și ceea ce reușește să vândă peste hotare rămâne mare. În primele șase luni ale anului, Moldova a exportat mărfuri de 1,65 miliarde de euro și a importat de aproape 5 miliarde de euro, ceea ce a împins deficitul comercial la peste 3,33 miliarde de euro, scrie BANI.MD.

Datele Biroului Național de Statistică arată că, în ianuarie–iunie 2026, exporturile au însumat 1,6 miliarde de euro, în creștere cu 12,5% față de aceeași perioadă din 2025. Importurile au ajuns însă la 4,9857 miliarde de euro, după o creștere de 6,5%.

Deși exporturile cresc aproape de două ori mai repede decât importurile, decalajul acumulat este atât de mare încât balanța comercială rămâne puternic negativă. Deficitul a ajuns la 3,3352 miliarde de euro, cu 120,1 milioane de euro, sau 3,7%, peste nivelul din prima jumătate a anului trecut.

Altfel spus, la fiecare un euro obținut din exporturi, Moldova cheltuie aproximativ trei euro pentru importuri. Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi este de numai 33,1%, chiar dacă indicatorul s-a îmbunătățit cu 1,8 puncte procentuale într-un an.

În ceea ce privește structura exporturilor, creșterea nu este alimentată de reexporturi, ci de mărfurile autohtone. Exporturile de produse moldovenești au urcat cu 16,4%, până la 1,309 miliarde de euro, și reprezintă deja 79,3% din total. În schimb, reexporturile au scăzut ușor, cu 0,3%, până la 341,2 milioane de euro.

Agricultura a devenit unul dintre principalele motoare ale revenirii exporturilor. Livrările de cereale și produse pe bază de cereale au crescut de 1,6 ori, cele de semințe și fructe oleaginoase cu 41,5%, iar exporturile de grăsimi și uleiuri vegetale au fost de 2,3 ori mai mari decât în prima jumătate a anului trecut. Exporturile de articole prelucrate din metal au avansat cu 50,1%.

În schimb, unele sectoare tradiționale au mers în sens opus. Exporturile de băuturi alcoolice și nealcoolice au scăzut cu 10,2%, cele de energie electrică cu 36,3%, iar exporturile de vehicule rutiere s-au redus cu 17%. Inclusiv livrările de mașini și aparate electrice, cea mai importantă categorie în structura exporturilor, au coborât cu 1,4%.

Exporturile către Germania au crescut de 1,7 ori, cele către Italia cu 28,2%, iar livrările în Turcia cu 25,9%. Exporturile către Liban s-au majorat de 2,1 ori, în special datorită porumbului și bovinelor. În același timp, exporturile spre SUA s-au prăbușit cu 36,7%, cele către Georgia cu 39,4%, iar către Arabia Saudită cu 44,2%.

România rămâne cea mai importantă piață pentru mărfurile moldovenești, absorbind 27,3% din toate exporturile. Urmează Turcia cu 13,5%, Italia cu 9,9%, Cehia cu 8,6%, Ucraina cu 7,6% și Germania cu 5,4%. Doar aceste șase state concentrează 72,3% din exporturile Republicii Moldova.

Uniunea Europeană în ansamblu absoarbe 64,2% din exporturile Moldovei, în valoare de peste 1,059 miliarde de euro. În același timp, 55,2% dintre importuri provin din UE.

Pe partea importurilor, energia continuă să domine. Gazele și produsele industriale obținute din gaz reprezintă 10,6% din total, iar petrolul și produsele petroliere încă 9,4%. Importurile de produse petroliere au crescut cu 23,9%, iar cele de gaze cu 11%.

Achizițiile din Argentina au crescut de 9,4 ori, iar cele din Egipt de 3,9 ori. În același timp, importurile din Federația Rusă au avansat cu 25,8%. La polul opus, importurile din Kazahstan s-au prăbușit cu 83,6%, iar cele din SUA cu 21,3%.

Datele pentru luna iunie arată totuși o accelerare a exporturilor. Moldova a vândut peste hotare mărfuri de 274 milioane de euro, cu 18,7% mai mult decât în iunie 2025, în timp ce importurile au crescut cu 9,9%, până la 813,6 milioane de euro.

Chiar și în aceste condiții, numai în luna iunie deficitul comercial a fost de 539,6 milioane de euro. Practic, într-o singură lună, Moldova a cumpărat din exterior cu peste jumătate de miliard de euro mai multe mărfuri decât a reușit să exporte.