Un primar de 65 de ani din Brazilia este în centrul unui scandal uriaș, după ce s-a aflat că s-a căsătorit cu o fată de 16 ani la două zile după ce a numit-o pe mama acesteia într-o funcție de conducere în administrația orașului.

Hissam Hussein Dehaini, primar în Araucária, s-a căsătorit cu Kauane Rode Dehaini pe 15 aprilie, la patru zile după ce aceasta a împlinit 16 ani. Primarul, care a mai fost căsătorit de cinci ori, a numit-o pe mama proaspetei soții, Marilene Rode, în funcția de secretar pentru Cultură și Turism cu două două zile înainte de nuntă, potrivit presei braziliene.

Proaspăta soacră a primarului, care înainte a lucrat tot în administrația orașului, beneficia de o mărire semnificativă a salariului odată cu schimbarea locului de muncă.

Mătușa miresei, Elizangela Rode, lucra și ea la primărie de câteva luni. Săptămâna aceasta, după ce toate aceste informații au ieșit la lumină, primarul Dehaini le-a revocat din funcții pe cele două femei. În același timp, parchetul din Paraná au anunțat că cercetează dacă și-a folosit influența ca funcționar public pentru a-și angaja membri ai familiei în funcții guvernamentale.

Într-un comunicat dat publicității tot săptămâna aceasta, primăria a spus că angajarea lui Marilene Rode este perfect justificată și „că funcționara în cauză îndeplinește condițiile necesare exercitării funcției și are o experiență de 26 de ani în serviciul public”.

Potrivit presei braziliene, Marilene Rode era angajată la primăria orașului din 9 august 2021, când a fost numită consilier al secretarului municipal. Opt zile mai târziu ea a fost promovată și a început să lucreze direct cu Hissam Hussein Dehaini. În ianuarie 2022, Rode a fost numit directoare la Departamentul de Educație.

Primarul Hissam Hussein Dehaini, aflat la al doilea mandat, a mai fost criticat pentru practicile sale de angajare. În primul mandat ar fi angajat în administrația locală rude ale soției din acea perioadă. Hissam Hussein Dehaini a mai fost căsătorit de cinci ori și are 16 copii. De asemenea, presa braziliană spune că el a fost arestat în noiembrie 2000 în legături cu fapte de trafic de droguri. Procurorii au spus că acesta îi proteja pe traficanți și mituia polițiști pentru aceștia. Dehaini, însă, nu a fost condamnat pentru niciuna din fapte.

#Brazilia #primar #scandal

Președintele american Donald Trump a respins vineri o propunere iraniană privind redeschiderea strâmtorii Ormuz în termen de șapte zile, potrivit Wall Street Journal, relatează France Presse, transmite Agerpres.

Donald Trump ar lua în calcul, de asemenea, reluarea loviturilor asupra Iranului după alegerile legislative de la jumătatea mandatului, din noiembrie.

În cursul serii, miliardarul republican a publicat pe rețeaua sa Truth Social o hartă a strâmtorii Ormuz, cu mențiunea ‘Strâmtoarea Trump’.

Citând oficiali americani, Wall Street Journal precizează că Donald Trump ar fi sceptic în privința capacității Teheranului de a răspunde cerințelor sale.

Iranul transmisese mai devreme, în cursul zilei, o propunere Statelor Unite pentru redeschiderea acestei strâmtori strategice în termen de șapte zile, adăugând că ‘alegerea aparține acum’ Washingtonului.

‘Termenul de șapte zile va începe din momentul în care Statele Unite vor accepta acest plan”, precizase ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, de la sediul ONU din New York.

Redeschiderea strâmtorii Ormuz se află în centrul conflictului dintre Teheran și Washington, pe care Statele Unite și Israelul l-au declanșat la sfârșitul lunii februarie prin lovituri asupra Iranului.

Înainte de război, o cincime din hidrocarburile mondiale tranzita prin această rută maritimă.

„Măsurile pe care Statele Unite trebuie să le ia nu sunt noi”, subliniase ministrul iranian, întrebat de jurnaliști. „Ele figurează deja toate în protocolul de acord”semnat în iunie cu Washingtonul.

„Dacă Statele Unite acceptă să procedeze în acest mod, totul va reveni la situația de dinainte”, afirmase și președintele iranian Massoud Pezeshkian, într-un interviu acordat vineri postului CBS, susținând că „procesul va începe chiar în ziua în care aceștia îl acceptă”.

Președintele american Donald Trump și Massoud Pezeshkian au semnat în iunie un protocol de acord care urmărea să pună capăt războiului din Orientul Mijlociu, să redeschidă strâmtoarea Ormuz și apoi să organizeze negocieri privind componenta sensibilă a programului nuclear iranian.

Însă textul a făcut obiectul unor interpretări divergente din partea celor două părți, iar discuțiile au eșuat.

Printre condițiile stabilite de Iran în iunie se numărau încetarea ostilităților, cu oprirea imediată și definitivă a operațiunilor militare și a războiului pe toate fronturile, inclusiv în Liban, unde armata israeliană luptă împotriva grupării pro-iraniene Hezbollah.

Teheranul cerea, de asemenea, deblocarea și transferul unor active iraniene înghețate, precum și eliminarea sancțiunilor economice, în timp ce economia țării se prăbușește, iar creșterea vertiginoasă a prețurilor a alimentat, la începutul lunii ianuarie, manifestații populare de amploare fără precedent, reprimate cu violență.

De mai multe decenii Iranul este supus sancțiunilor americane, care îi afectează economia și tranzacțiile internaționale. De asemenea, țara a avut activele din străinătate înghețate în urma Revoluției islamice din 1979.

În lipsa unor cifre oficiale, presa locală estimase în primăvară valoarea acestor active între 100 și 123 de miliarde de dolari.

Într-un interviu exclusiv acordat AFP marți, purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluției, Hossein Mohebi, a menționat și încetarea ostilităților în Yemen printre condițiile iraniene.

„America este cea care trebuie să decidă dacă vrea sau nu să pună capăt” acestui conflict, declarase președintele iranian Massoud Pezeshkian într-un interviu acordat postului american Fox News, la New York, în marja Adunării Generale a ONU, la care a participat.

Donald Trump a anunțat marți că au avut loc discuții la New York între oficiali iranieni și americani, în marja reuniunii diplomației mondiale.

Președintele american nu a reușit până acum să încheie negocieri care să permită redeschiderea strâmtorii Ormuz și temperarea prețurilor petrolului.

În apropierea alegerilor de la jumătatea mandatului, programate pe 3 noiembrie și cruciale pentru Partidul Republican, președintele american este tot mai impopular din cauza costului ridicat al vieții în Statele Unite și a creșterii prețurilor carburanților, provocată în parte de războiul declanșat de acesta în Iran și de închiderea strâmtorii Ormuz.