Scandal în Marea Britanie: deținuți eliberați din greșeală, săptămână de săptămână

Mai mulți deținuți sunt eliberați din greșeală din închisorile britanice în fiecare săptămână, a declarat joi un membru al guvernului britanic, ilustrând amploarea unei probleme care a ieșit la iveală după eliberarea eronată a unui infractor sexual migrant ale cărui fapte au declanșat săptămâni de proteste, relatează Reuters.

Eliberarea accidentală a solicitantului de azil etiopian Hadush Gerberslasie Kebatu, luna trecută, a amplificat presiunea asupra guvernului, care se confruntă cu supraaglomerarea din închisori și un sistem de imigrare nefuncțional, notează Reuters. Arestarea în iulie a etiopianului a generat proteste în fața unui hotel care găzduiește solicitanți de azil la Epping, la nord de Londra, transformate ulterior în importante manifestații antiimigrație. Hadush Gerberslasie Kebatu a fost expulzat în final, după ce a făcut obiectul unei ample operațiuni de căutare.

Săptămâna aceasta, alte două eliberări eronate de deținuți – inclusiv un cetățean algerian înscris în registrul infractorilor sexuali și cu viza de ședere expirată – au stârnit noi preocupări cu privire la sistemul penitenciar, care se confruntă cu supraaglomerarea în condițiile în care numărul deținuților din Anglia și Țara Galilor s-a dublat în ultimii 30 de ani.

Guvernul estimează că 262 de deținuți au fost eliberați din greșeală în intervalul martie 2024 – martie 2025, marcând al patrulea an consecutiv de creștere și care înseamnă mai mult decât dublu față de cei 115 raportați în anul precedent.

„Sistemul este într-un haos total”, a declarat pentru Times Radio Alex Davies-Jones, subsecretar de stat în Departamentul de Justiție.

„Expulzăm mai mulți deținuți străini decât oricând”, a subliniat ea. „Îi vom deporta imediat după pronunțarea sentinței, în loc să așteptăm să își ispășească pedeapsa în închisorile noastre”, a adăugat Davies-Jones.

Potrivit ei, de vină pentru actuala criză sunt cei 14 ani de „austeritate cronică și subfinanțare a serviciilor publice”, precum și eșecul de a construi mai multe închisori, sub guvernul conservator anterior.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Eliberările accidentale au sporit presiunea asupra ministrului justiției, David Lammy, viceprim-ministru al Marii Britanii, care miercuri a declarat că au fost înăsprite regulile pentru a remedia problema, refuzând să confirme că era la curent cu recentele erori.

#detinuti eliberati #scandal #Marea Britanie

Un cuplu din Miami, SUA, care a obținut titlul de cel mai longeviv cuplu căsătorit din lume, doborând un record mondial, spune că secretul mariajului lor de 83 de ani a fost simplu: iubirea reciprocă, relatează digi24.ro.

„Ne iubim unul pe altul”, a declarat Eleanor Gittens, în vârstă de 107 ani, pentru LongeviQuest, un site specializat pentru oameni care trăiesc peste un secol. Soțul ei, Lyle Gittens, de 108 ani, a răspuns la aceeași întrebare: „Îmi iubesc soția”.

Titlul de cel mai longeviv cuplu a fost confirmat de comisia globală LongeviQuest, care a verificat certificatul lor de căsătorie din 1942, înregistrările recensământului american și alte documente din arhivă. Cuplul a preluat titlul după decesul brazilianului Manoel Angelim Dino, în vârstă de 106 ani, și al soției sale, Maria de Sousa Dino.

O poveste de dragoste care a rezistat războiului

Eleanor și Lyle sunt, de asemenea, cel mai în vârstă cuplu căsătorit din istorie, cu o vârstă combinată de peste 216 ani, potrivit LongeviQuest. Povestea lor de iubire este considerată excepțională, supraviețuind războiului și altor dificultăți.

Cei doi s-au întâlnit pentru prima dată în 1941, la un meci de baschet universitar, Lyle jucând pentru Clark Atlanta University, iar Eleanor fiind spectator.

„Nu-mi amintesc cine a câștigat meciul, dar știu că atunci l-am cunoscut pe Lyle”, a povestit Eleanor.

S-au îndrăgostit rapid și au planificat să se căsătorească, deși erau siguri că Lyle va fi înrolat în armată din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial. Cei doi s-au căsătorit pe 4 iunie 1942, după ce Lyle a primit o permisie de trei zile de la o bază militară din Georgia.

„A meritat pe deplin”

Ziua nunții a fost și prima întâlnire a lui Lyle cu familia soției sale. Lyle a povestit că a călătorit într-un vagon segregat rasial, o cursă lungă înainte de mișcarea pentru drepturile civile din SUA, dar „a meritat pe deplin pentru Eleanor”.

Când Lyle a plecat să servească în Italia, Eleanor s-a întrebat dacă îl va mai vedea vreodată. Ea era deja însărcinată cu primul lor copil și s-a mutat la New York, unde a întâlnit familia soțului ei pentru prima dată.

Cei doi au menținut legătura prin corespondență, deși scrisorile lui Lyle erau intens cenzurate de armată. Eleanor a lucrat în domeniul financiar pentru o companie de piese de avion, sprijinindu-și familia în perioada în care Lyle era plecat.

„Am făcut multe lucruri împreună”

După război, cuplul s-a stabilit la New York, a lucrat în administrația publică și a călătorit împreună, inclusiv în Guadeloupe, Franța, locul preferat al lui Eleanor. Ea a obținut, la 69 de ani, doctoratul în educație urbană la Fordham University, Bronx.

De asemenea, au fost membri activi ai asociației absolvenților Clark Atlanta, înainte de a se muta în Miami, pentru a fi aproape de fiica lor, Angela.

Lyle recunoaște că nu-i vine să creadă că mariajul lor a stabilit un record mondial, dar spune că este fericit să rămână alături de Eleanor.