Transparență decizională, despre asta a tot trâmbițat guvernarea PAS pe Facebook, la întâlniri electorale, la emisiuni radio și TV, înainte de a ajunge la putere. Odată ajunși în vârful piramidei (la conducerea țării)… lucrurile au luat o altă întorsătură, iar deputații, miniștrii și alți șefi ai PAS-ului se pare că au uitat de promisiunile lor electorale.

Este și cazul ministerului Sănătății, condus de Ala Nemerenco, care a ajuns ținta unei investigații jurnalistice. Potrivit anchetei, factori de decizie din cadrul ministerului au favorizat organizații și agenți economici să câștige contracte impunătoare, fără nicio licitație.

Jurnaliștii de la portalul CU SENS au realizat o investigație la acest capitol și anunță că pentru spoturi distribuite la TV, radio sau online, pliante informative, panouri stradale, articole de presă, un site – au fost cheltuiți 300 de mii de euro sau circa 6 milioane de lei, bani luați cu împrumut de la Banca Mondială.

Ancheta o scoate în vizor pe Inga Pasecinic, directoarea Centrului Strategii și Politici de Sănătate. Organizația acesteia a fost contractată de minister, în schimbul a 136 250 de dolari americani, pentru a informa oamenii de la sate despre importanța imunizării anti-COVID. În acest caz nu a fost anunțată o licitație publică, iar ONG-ul a fost contractat direct de Ministerul Sănătății. Despre acțiunile, rezultatele campaniei și bugetul oferit, ministerul a preferat să tacă. Datele au fost obținute de jurnaliștii de investigație după jumătate de an, ministerul fiind obligat de instanța de judecată să prezinte aceste informații. Dubios este faptul că ONG-ul cu o activitate de peste 20 de ani nu are un site oficial unde să fie prezentate rapoartele de activitate, iar la adresa juridică, nici gram de angajați.

Tot în această investigație aflăm despre faptul că acest contract de milioane a fost semnat în perioada când Igor Curov, în prezent șef al Spitalului Ministerului Sănătății, era secretar de stat al instituției pe atunci. Curov a fost numit la minister în martie 2022, asta după ce trei ani a fost vicedirector medical la Institutul de Medicină Urgentă, acolo unde Pasecinic este membră a Consiliului de administrare a spitalului.

„Aici legătură nu există… Negocieri directe nu pot să vă spun nimic de asta… Echipa Băncii Mondiale propune la grupul de lucru furnizori de servicii, în cazul dat”, spune Curov.

Fără a trece printr-o licitație publică, dar la fel a încasat bani de la Ministerul Sănătății. Următorul personaj al investigației este Radu Balan, om de afaceri care deține firma IdenticStudio. Balan este soțul fostei ambasadoare a Moldovei în SUA, Cristina Balan. Firma administrată de Balan a realizat spoturi video, dar și alte materiale informaționale pentru minister în perioada pandemiei. Pentru serviciile oferite, Balan a primit circa 59 de mii de euro.

„Ei ne-au contractat direct, ne-au cerut o ofertă pentru servicii. – De ce firma dvs. a fost selectată pentru aceste servicii? – Oricine o să mă întrebe voi spune din cauza că noi credecm că suntem cei mai buni”, susține Balan.

Alte spoturi video care au costat ministerul peste 13 mii de euro au fost făcute de o altă firmă de la noi, Begobs SRL. 5 000 de euro a primit și firma Adonius -Lux SRL pentru crearea site-ului vaccinare.gov.md. Ambele companii deținute de aceeași persoană, omul de afaceri Nicu Pleșca. Și în acest caz, FĂRĂ LICITAȚII PUBLICE.

„Cu ministerul am lucrat strâns în perioada pandemiei..”, spune Pleșca.

O altă companie de IT a fost contractată direct de minister, în schimbul a 550 de euro, Nahaba Group SRL. A fost nevoie de actualizat site-ul Ministerului Sănătății în perioada pandemiei.

Doar într-un singur contract în sumă de 4 800 de euro, ministerul a analizat mai multe oferte și a ales compania care a oferit cel mai mic preț. Este vorba de Ziarul de Gardă care a realizat cinci investigații jurnalistice ce combat miturile despre vaccinare.

Jurnaliștii de investigație au încercat să afle la Oficiul Băncii Mondiale la Chișinău poziția vizavi de aceste contracte încheiate fără concursuri, însă cei din urmă au arătat cu degetul spre minister, fără a oferi o explicație elocventă în acest sens.

O explicație a oferit însă Natalia Belicov, persoana de la minister responsabilă de achiziții publice, dar și de implementarea proiectului.

„Toate achizițiile sunt efectuate în conformitate cu Regulamentul Băncii Mondiale privind achizițiile, nu în conformitate cu Legea cu privire la achizițiile publice”, spune Belicov.

Într-un final, cei de la minister susțin că nu au date despre impactul campaniilor făcute pe bani împrumutați de la Banca Mondială, fără a organiza licitații publice având șansa de a alege cea mai convenabilă ofertă, însă sunt mulțumiți de tot.

Din martie 2021, de la startul campaniei naționale de imunizare și până în prezent, potrivit investigației, s-au vaccinat puțin peste 1 milion de oameni, adică 1/3 din populația țării.

#banca mondiala #contracte #fara licitatii #împrumut #Ministerul Sănătății

Primăriile din Republica Moldova riscă să piardă, începând cu 2027, o parte importantă din impozitul pe bunurile imobiliare, una dintre principalele surse de venituri fiscale proprii ale administrațiilor locale. Avertismentul vine din partea Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), care cere Parlamentului modificarea proiectului de lege privind simplificarea legislației fiscale și vamale.

Potrivit CALM, proiectul aprobat de Guvern la 8 septembrie 2026 prevede că, dacă un consiliu local nu adoptă la timp decizia privind cotele impozitelor, pentru impozitul pe bunurile imobiliare ar urma să fie aplicată cota minimă. În același timp, pentru taxele locale ar rămâne valabilă ultima decizie adoptată de consiliu.

Asociația susține că această diferență ar putea reduce semnificativ veniturile unor primării. CALM estimează că, în anii fără reevaluarea bunurilor, o localitate care aplică în prezent o cotă de 0,1–0,3% ar putea pierde între 50% și 83% din încasările din acest impozit.

„Susținem simplificarea fiscală și înțelegem constrângerile bugetului de stat. Propunerile noastre prioritare nu costă bugetul de stat nimic”, a declarat directorul executiv al CALM, Viorel Furdui.

Acesta cere ca decizia consiliului local privind cotele să rămână valabilă până când este modificată de aceeași autoritate. CALM mai critică obligația consiliilor locale de a adopta anual decizii privind cotele, chiar și atunci când nu intenționează să le schimbe. Asociația propune ca acestea să rămână în vigoare până la adoptarea unei noi decizii.

O altă problemă semnalată vizează terenurile agricole fără construcții. Începând cu 1 ianuarie 2027, acestea ar urma să treacă în regimul Codului fiscal, însă CALM susține că în forma actuală a proiectului nu există o categorie fiscală clară pentru aceste terenuri și nici o cotă minimă aplicabilă. Pentru primăriile rurale, impozitul funciar reprezintă una dintre puținele surse importante de venituri proprii.

CALM atrage atenția și asupra majorării scutirii personale de la 29.700 la 40.020 de lei. Asociația susține măsura, dar cere compensarea integrală a pierderilor suportate de bugetele locale, întrucât impozitul pe venitul persoanelor fizice reprezintă o sursă importantă de defalcări pentru administrațiile locale.

Potrivit CALM, proiectul afectează și mecanismul de recuperare a restanțelor la bugetele locale. Deși datoriile către acestea depășesc 220 de milioane de lei, Serviciul Fiscal de Stat nu ar urma să poată utiliza pentru ele același instrument de executare disponibil în cazul unor restanțe fiscale ale persoanelor fizice către bugetul de stat.

Asociația a transmis Parlamentului, Ministerului Finanțelor și Cancelariei de Stat nouă amendamente, dintre care trei sunt considerate prioritare. CALM cere, între altele, ca Ministerul Finanțelor să prezinte înainte de lectura a doua calcule privind impactul proiectului asupra fiecărei unități administrativ-teritoriale.

CALM avertizează că anul 2027 va fi unul complicat pentru administrațiile locale, deoarece sunt planificate simultan reevaluarea în masă a bunurilor imobiliare, trecerea localităților rurale în regimul Codului fiscal și alegerile locale generale. În opinia asociației, fără modificările propuse, o decizie locală amânată sau contestată ar putea reduce semnificativ veniturile unor primării.