Șeful diplomației europene, Josep Borrell, este acuzat de rasism. Emiratele Arabe s-au înfuriat după ce el a vorbit despre „grădină” și „junglă”.

Oficialii de la Abu Dhabi l-au convocat luni pe șeful interimar al delegației UE în Emiratele Arabe Unite. Diplomatului i s-au cerut explicații referitoare la afirmațiile lui Borrell.

Săptămâna trecută, înaltul reprezentant al UE pentru politică de vecinătate numea Europa „grădină”, iar restul lumii „junglă” care ar putea să o invadeze, conform Digi24, cu referire la Reuters. Declarația a fost făcută în cadrul discuțiilor cu tinerii diplomați, absolvenți din Bruges.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Grădinarii ar trebui să aibă grijă de grădină, dar nu vor proteja grădina construind pereţi. Pentru că jungla are o capacitate de creştere puternică, iar zidul nu va fi niciodată suficient de înalt”, afirma el.

Drept urmare, diplomația de la Abu Dhabi i-a declarațiile drept „nepotrivite și discriminatorii”. Într-o conferință de presă organizată luni, Borrell a negat că mesajul său ar fi rasist. Potrivit lui, mesajul a fost „respingerea unei Europe fortărețe” și să încurajeze studenții să interacționeze cu lumea.

#Abu Dhabi #acuzat de rasism #Borrell #Emiratele Arabe #scandal

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.