Regizorul Valeriu Jereghi în acuză pe ministrul Culturii, Sergiu Prodan, că ar fi fost implicat într-o schemă frauduloasă de sustragere a banilor publici la începutul anilor 2000. Pretinsa ilegalitate s-ar fi produs în contextul realizării producției „Patul lui Procust”.

Mai exact, conform lui Jereghi, în perioada 1993-2001, Ministerul Culturii a finanțat producția filmului „Patul lui Procust” în valoare de 3.067.290.00 lei (echivalentul a aproximativ 650.000 dolari SUA la acea vreme). Producția a fost realizată de „Studioul Flux-Film”, unde Prodan îndeplinea simultan funcția de director al întreprinderii de stat și regizor al filmului.

În opinia lui Valeriu Jereghi, acest fapt reprezintă conflict de interese, deoarece Sergiu Prodan „avea puterea de a aloca fonduri bugetare pentru propria sa producție. De asemenea, soția sa, Viorica Meșină, a fost implicată în producția filmului în calitate de autor al scenariului și coregizor (bineînțeles, fără nicio încălcare a Legii Integrității…)”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Investind o sumă colosală, echivalentă cu 4 bugete anuale ale studioului Moldova-Film, statul a finanțat producerea filmului „Patul lui Procust”, care a durat peste 6 ani, iar Sergiu Prodan nici măcar nu a prezentat rapoarte financiare corespunzătoare către instituțiile responsabile, inclusiv detalii despre modul în care au fost cheltuiți banii publici. Acest lucru a dus la incapacitatea statului de a obține profit din această investiție, în timp ce Prodan a beneficiat financiar de sume enorme. (…)

Este cunoscut faptul că, după primirea materialelor iniţiale, care se aflau la păstrare la filmoteca Studioului „Moldova Film”, S. Prodan a finisat filmul și urma să-l prezinte în posesia statului. Cu toate acestea, el a sustras filmul din filmoteca studioului și nu l-a mai returnat”, susține Valeriu Jereghi.

Regizorul a adresat o scrisoare Maiei Sandu, lui Dorin Recean și lui Igor Grosu, în care a relatat detalii despre ilegalitățile pe care le bănuiește. Potrivit lui Valeriu Jereghi, Sergiu Prodan ar fi beneficiat și de bani din drepturile de autor, care ar aparține statului.

Redacția Realitatea a solicitat Ministerului Culturii reacție la acuzațiile adresate șefului instituției. Asigurăm dreptul la replică a persoanelor vizate.

#acuzatii #ministrul Culturii #schema frauduloasa #Sergiu Prodan #Valeriu Jereghi

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.