Cinci bărbați au fost reținuți într-un dosar penal deschis pentru divulgarea subiectelor la Bacalaureat în România a anunțat, vineri, Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba.

Potrivit instituției, în dosar se fac cercetări pentru infracțiunea de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, în scopul fraudării examenelor de Bacalaureat. Rețeaua celor cinci ar fi operat în perioada 2023-2026, creând și consolidând un grup de persoane care fraudau examenele în beneficiul a zeci de candidați, la fiecare sesiune, contra unor sume de bani, scrie presa română.

„Unii candidați filmau subiectele în sălile de examen și le transmiteau imediat după începerea probelor prin mijloace de comunicare la distanță, când acestea aveau caracter nepublic. Apoi, subiectele erau rezolvate de îndată de alte persoane, iar suspecții le transmiteau unor persoane care le dictau răspunsurile candidaților aflați în sălile de examen, care purtau dispozitive electronice cu cască disimulată”, se arată în comunicatul Parchetului.

Sumele de bani obținute de la candidații promovați erau împărțite între toți cei implicați, în funcție de rolul fiecăruia în acest angrenaj.

Procurorii, alături de polițiști de la Inspectoratul de Poliție Județean Alba, au efectuat, vineri dimineață, 47 de percheziții domiciliare în cinci județe – Alba, Arad, Bihor, Cluj și Sibiu – la domiciliile unor persoane fizice „fără calitate specială”. Cei cinci suspecți au fost reținuți pentru 24 de ore.

Ministrul Educației, Mihai Dimian, a declarat, vineri, că profesorii supraveghetori au identificat și oprit mai multe tentative de fraudă în timpul desfășurării probelor

.„Tentativele de fraudă s-au desfășurat inclusiv prin utilizarea unor dispozitive electronice sofisticate, precum ochelari prevăzuți cu cameră video și inteligență artificială”, a dezvăluit Dimian.

Prima sesiune din acest an a Bacalaureatului a început luni, cu proba scrisă la limba și literatura română, urmată de proba obligatorie a profilului, miercuri, și proba la alegere a profilului, joi. Vineri, elevii din partea minorităților naționale susțin proba la limba maternă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BAC #fraude #note #Romania

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.