Cinci bărbați au fost reținuți într-un dosar penal deschis pentru divulgarea subiectelor la Bacalaureat în România a anunțat, vineri, Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba.

Potrivit instituției, în dosar se fac cercetări pentru infracțiunea de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, în scopul fraudării examenelor de Bacalaureat. Rețeaua celor cinci ar fi operat în perioada 2023-2026, creând și consolidând un grup de persoane care fraudau examenele în beneficiul a zeci de candidați, la fiecare sesiune, contra unor sume de bani, scrie presa română.

„Unii candidați filmau subiectele în sălile de examen și le transmiteau imediat după începerea probelor prin mijloace de comunicare la distanță, când acestea aveau caracter nepublic. Apoi, subiectele erau rezolvate de îndată de alte persoane, iar suspecții le transmiteau unor persoane care le dictau răspunsurile candidaților aflați în sălile de examen, care purtau dispozitive electronice cu cască disimulată”, se arată în comunicatul Parchetului.

Sumele de bani obținute de la candidații promovați erau împărțite între toți cei implicați, în funcție de rolul fiecăruia în acest angrenaj.

Procurorii, alături de polițiști de la Inspectoratul de Poliție Județean Alba, au efectuat, vineri dimineață, 47 de percheziții domiciliare în cinci județe – Alba, Arad, Bihor, Cluj și Sibiu – la domiciliile unor persoane fizice „fără calitate specială”. Cei cinci suspecți au fost reținuți pentru 24 de ore.

Ministrul Educației, Mihai Dimian, a declarat, vineri, că profesorii supraveghetori au identificat și oprit mai multe tentative de fraudă în timpul desfășurării probelor

.„Tentativele de fraudă s-au desfășurat inclusiv prin utilizarea unor dispozitive electronice sofisticate, precum ochelari prevăzuți cu cameră video și inteligență artificială”, a dezvăluit Dimian.

Prima sesiune din acest an a Bacalaureatului a început luni, cu proba scrisă la limba și literatura română, urmată de proba obligatorie a profilului, miercuri, și proba la alegere a profilului, joi. Vineri, elevii din partea minorităților naționale susțin proba la limba maternă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BAC #fraude #note #Romania

Bulgaria, Grecia și România au semnat un plan de acțiune pentru 25 de proiecte strategice de transport, în valoare totală de circa 22,8 miliarde de euro, care urmează să creeze o rețea de conexiuni între Marea Egee, Dunăre și Marea Neagră. Printre proiectele prioritare se numără modernizarea căii ferate Ruse–Giurgiu–București până în 2030 și construcția unui nou pod rutier și feroviar între Ruse și Giurgiu până în 2032.

Planul a fost semnat la Bruxelles de reprezentanții celor trei țări și prevede trecerea de la coordonarea politică la planificarea și implementarea unor proiecte transfrontaliere concrete. Dintr-un portofoliu de 53 de proiecte, 25 au fost selectate drept prioritare, pe baza importanței strategice și a gradului de pregătire. Pentru o parte dintre acestea există deja finanțare, iar cele trei state vor să obțină sprijin suplimentar din fonduri europene în perioada 2028–2034.

Unul dintre cele mai importante proiecte pentru România și Bulgaria este modernizarea conexiunii feroviare Ruse–Giurgiu–București, inclusiv electrificarea infrastructurii feroviare de pe podul existent peste Dunăre. Lucrările sunt planificate pentru perioada 2028–2030, iar proiectul urmează să solicite finanțare prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei.

În paralel, cele două țări vor construi un nou pod combinat rutier și feroviar Ruse–Giurgiu, care va include și drumuri de legătură în jurul celor două orașe. Conform planului, acesta ar urma să fie finalizat până în 2032. Sunt prevăzute, de asemenea, proiecte pentru noi poduri peste Dunăre la Silistra–Călărași și Nikopol–Turnu Măgurele.

O componentă importantă a planului este dezvoltarea transportului feroviar. Sunt prevăzute modernizări, electrificări și creșterea capacității unor linii, inclusiv pe ruta Burgas–Varna–Ruse. Obiectivul este îmbunătățirea legăturilor de transport dintre Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina.

Noua rețea este organizată pe trei direcții principale. Prima leagă Atena și Salonic de Sofia, apoi de România și Europa Centrală. A doua pornește din Salonic și Alexandroupoli, traversează Bulgaria și ajunge prin Ruse și Giurgiu la București, cu conexiuni mai departe spre Republica Moldova și Ucraina. A treia va lega Alexandroupoli de Burgas, Varna și Constanța, creând o conexiune între Marea Egee și Marea Neagră.

În plan este inclus și proiectul FAST2 Danube, destinat îmbunătățirii condițiilor de navigație pe sectorul bulgaro-român al Dunării. Proiectul are deja finanțare și este programat să fie finalizat în 2028.

Cele trei state intenționează să atragă mai multe fonduri europene pentru infrastructura transfrontalieră în următorul buget al UE pentru 2028–2034. Autoritățile susțin că noile conexiuni ar trebui să faciliteze transportul de mărfuri și pasageri și să consolideze legăturile economice dintre Europa de Sud-Est, România, Republica Moldova și Ucraina.