Curtea de Conturi a Republicii Moldova a ajuns în mijlocul unui scandal, după ce o angajată s-a plâns pe Facebook, că ar fi fost pedepsită după ce ar fi refuzat „avansurile sexuale ale lui Lupu”.

Într-un mesaj publicat în dimineața zilei, Tatiana Vozian îl acuză pe președintele instituției, Marian Lupu, de „dosar intern”.

„Ce se întîmplă cu femeile lidere la Curtea de Conturi care nu se supun condițiilor și nu acceptă avansurile sexuale ale lui Lupu? Eu, unica femeie angajată la Curtea de Conturi care am candidat la funcția de membru al Curții, de când Lupu e presedinte, refuzând avansurile lui, m-am pomenit în situația în care mi-a fost fabricat dosar intern privind nerespectarea normelor de conduită a Curții de Conturi. Sub emanciparea mea ca femeie lider cu o reputație ireproșabilă din partea lui Marian Lupu este determinată de refuzul meu de a-i accepta condițiile pentru a fi recunoscută ca membră a echipei lui”, a scris angajata.

De asemenea, aceasta mai scrie următoarele:

„De altfel, Lupu nu e deranjat de natura unor relații amoroase dintre unii colegi la Curtea de Conturi, ba mai mult le aranjează deplasări de serviciu peste hotarele țării și îi motivează financiar prin cumul de funcții. Descurajarea unor astfel comportamente s-a finisat cu aplicarea mie a „mustrării aspre” și pătarea reputației mele profesionale, pentru a nu putea avansa în carieră, inclusiv în funcția de președinte al Curții de Conturi. Acestea sunt metodele transpuse la Curtea de Conturi dintr-un regim oligarhic și dictatorial din care provine Marian Lupu, pentru a-și asigura funcția de președinte al Curții de Conturi a Republicii Moldova”, a conchis Vozian.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Între timp, instituția a emis un comunicat oficial în care susțin că declarațiile făcute de Tatiana Vozian sunt calomnii și insinuări.

„Angajatei cu funcție de conducere i s-a aplicat sancțiunea disciplinară pentru nerespectarea normelor de conduită, în baza Ordinului nr. 79-p din 10.04.2023, ca temei servind demersul președintelui Comisiei de disciplină din 05.04.2023. Persoana a fost supusă procedurii disciplinare, fiindu-i aplicată mustrare aspră, în conformitate cu legislația în vigoare și cadrul normativ intern al Curții de Conturi – Regulamentul Comisiei de disciplină, care prevede modul de sesizare a acesteia, descrie procesul de cercetare a faptelor sesizate ca abateri disciplinare, precum și de aplicare și contestare a sancțiunii disciplinare. În mod regulamentar, Comisia de disciplină a examinat sesizările parvenite de la angajații din subordinea persoanei menționate, aceasta fiind învinuită de comportament abuziv cu încălcarea normelor etice. În contextul examinării sesizărilor depuse, dosarul a fost probat, iar persoanei învinuite i-a fost oferit pe deplin dreptul la apărare. De menționat, că angajata a pornit acțiuni de intimidare a unui grup de angajați ai Curții de Conturi, care au fost intervievați de Comisia de disciplină, în contextul examinării dosarului. De asemenea, au fost supuși intimidărilor și unii membri ai Comisiei de disciplină, fapt care a culminat cu tentativa de intimidare a președintelui Curții de Conturi”, se arată în comunicatul oficial al instituției.

De asemenea, responsabilii de la Curtea de Conturi au mai precizat că

„Situația elucidată denotă acțiuni calomnioase și denigratoare față de unii angajați ai Curții de Conturi, cât și tentative de prejudiciere a imaginii instituției, per general. Este regretabil faptul că angajata instituției cu funcție de manager și care se declară drept lider a eșuat în aplanarea conflictelor din cadrul subdiviziunii pe care o conduce, adoptând un comportament agresiv, fapt care a condus la aplicarea sancțiunii disciplinare”.

Mai jos puteți vedea documentul publicat pe Facebook de către angajata Curții de Conturi, Tatiana Vozian.

#avansuri sexuale #Curtea de Conturi #Marian Lupu #scandal #Tatiana Vozian

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.